Administrația Națională „Apele Române” demontează știrile false care au apărut și s-au viralizat în spațiul public, referitoare la directive ale Uniunii Europene, emise către România, de a dezafecta sau a goli acumulările importante de apă aflate pe teritoriul național.
„Apele Române” dă asigurări că nu există instrucțiuni, ordine sau obligații privind demolarea, dezafectarea sau golirea acumulărilor importante aflate pe teritoriul țării, potrivit unui comunicat publicat miercuri.
„Nu se referă la baraje mari”
„Uniunea Europeană nu a emis şi nu a transmis României instrucţiuni, ordine sau obligaţii privind demolarea, dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante aflate pe teritoriul naţional. În spaţiul public sunt vehiculate informaţii potrivit cărora o directivă europeană ar impune desfiinţarea barajelor, fiind invocată cifra de aproximativ 1.200.000 de „bariere” existente în Europa.
Subliniem ferm că acest termen nu se referă la baraje mari sau strategice, precum Porţile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Paltinu sau alte baraje mari, de importanţă naţională”, se arată în document.
Compania aduce clarificări importante într-un domeniu în care lipsa de informații poate produce intoxicări periculoase.
Lucrări hidrotehnice minore
Datele ICOLD (International Commission on Large Dams – Comisia Internațională a Marilor Baraje) și EuroCOLD (ramura europeană a ICOLD) arată că, în Europa, există circa 4.000 – 5.000 de baraje mari.
„Diferenţa majoră dintre această cifră şi cea de 1,2 milioane demonstrează fără echivoc că „barierele” atribuite „directivelor europene” reprezintă, în principal, lucrări hidrotehnice minore vechi şi degradate fără utilitate pentru societate precum: praguri transversale mici pe cursurile de apă, stăvilare vechi, podeţe şi praguri de fund, amenajări piscicole sau alte obstacole locale, degradate, adesea nefuncţionale ori abandonate.
Aceste structuri au, de regulă, înălţimi reduse, nu asigură folosinţe şi nu sunt baraje, indiferent de categoria de importanţă. În cele mai multe situaţii, soluţiile promovate vizează adaptarea constructivă, precum reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru peşti, iar demolarea se referă numai la acele mici praguri degradate sau care şi-au consumat durata de viaţă utilă, fiind propuse alte soluţii moderne care să îmbunătăţească condiţiile de curgere, factorii de mediu şi sănătatea populaţiei”, specifică documentul.
Vulnerabilitățile apar la lucrările hidrotehnice minore
„Apele Române” exemplifică cu o situație din Gorj, unde două baraje piscicole de mică importanță au fost rupte de viiturile generate de precipitațiile abundente:
„Aceste lucrări erau destinate exclusiv pisciculturii, aveau importanţă redusă, nu erau administrate de Administraţia Naţională „Apele Române”, prezentau deficienţe de întreţinere.
Cazul din Galaţi, semnalat inclusiv în rapoarte ale Curţii de Conturi, confirmă faptul că vulnerabilităţile apar preponderent la lucrări hidrotehnice minore, nu la barajele mari, care sunt proiectate şi construite conform unor normative şi standarde, sunt monitorizate permanent şi exploatate conform unor norme stricte de siguranţă”.
Administrația Națională „Apele Române” administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje de importanță mai mică. Hidroelectrica administrează 99 de baraje importante și peste 1.500 de baraje mici, ce aparțin autorităților locale sau persoanelor fizice, realizate în special pentru piscicultură și agrement.
Deciziile le iau exclusiv autoritățile române
„Deciziile privind conservarea, modernizarea sau, în cazuri excepţionale, dezafectarea sau postutilizarea barajelor sunt luate exclusiv de autorităţile române, conform legislaţiei naţionale, având la bază justificări argumentate de specialişti şi experţi, unii de talie internaţională.
Nu există o listă impusă de Uniunea Europeană cu baraje din România care ar trebui dezafectate. Evaluarea şi eventualele decizii de conservare, postutilizare sau abandonare se realizează strict în baza normativului NTLH-033/2002, deci promovat anterior aderării României la UE, revizuit în 2025, pentru a permite aplicarea unor soluţii moderne de postutilizare în cazul unor obiective declarate fără utilitate actuală, la solicitarea şi cu efortul financiar al deţinătorilor (de exemplu, montarea de panouri fotovoltaice pe suprafaţa unor halde de steril, iazuri de decantare miniere sau dezafectarea unor depozite industriale cu posibilitatea valorificării materialelor conţinute)”, arată comunicatul.
Așa-zisele „directive UE” au statut de recomandare și se referă la bariere minore, degradate sau cu viața utilă epuizată.