„În România, conform Constituției și legislației, există două feluri de referendum. Un referendum la nivel național, pe care îl poate provoca președintele după consultarea Parlamentului – și așa trebuie ținut minte – și prin care poate chema poporul să se exprime cu privire la o problemă de interes național. Și mai există referendumul de interes local, organizat în unitățile administrativ-teritoriale, în comune, orașe, județe”, a explicat Augustin Zegrean.
Acesta a subliniat că legislația românească nu permite organizarea unor referendumuri dedicate unor categorii profesionale.
„Deci nu avem, spre regretul președintelui probabil, referendum pe meserii. Nu avem așa ceva în România. Nu știu cum au gândit cei de la Cotroceni să facă acest referendum, dar nu este posibil, n-au cum”, a declarat fostul președinte al CCR.
Zegrean a arătat că nici o eventuală consultare a judecătorilor nu poate lua forma unui referendum și nu poate produce efectele dorite de șeful statului.
„Nu poți să întrebi judecătorii dacă lucrează din interesul țării sau din interes propriu. Dacă președintele vrea o consultare în rândul judecătorilor, nu o poate face ca referendum”, a precizat acesta, amintind că „Consiliul Superior al Magistraturii asigură, în primul rând, independența judecătorului, pentru asta a fost înființat”.
Fostul președinte al Curții Constituționale a mai explicat că, potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi revocat în ansamblu.
„Pot fi revocați judecători sau membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dar procedura este foarte complicată, foarte greoaie. După cum am socotit eu, ar dura cam un an de zile o procedură de eliminare din funcție a unui judecător”, a afirmat Zegrean, subliniind că „să-i scoți pe toți de acolo de urgență, cum spune președintele, nu este posibil, dacă respectă legile”.
În opinia sa, singura alternativă ar fi modificarea legislației, cu riscuri majore. „Nu știu unde se va ajunge”, a avertizat Zegrean.
Zegrean: Nicușor Dan, membru al CSM, potrivit Constituției, „dar fără drept de vot”
Referindu-se la întâlnirea de la Cotroceni pe această temă, fostul președinte al CCR a spus că aceasta „este informală, este în afara Constituției, este în afara legii”. El a reamintit că președintele României este, potrivit Constituției, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, „dar fără drept de vot”.
Întrebat dacă demersurile șefului statului pot fi considerate o ingerință politică în justiție, Augustin Zegrean a răspuns tranșant: „Președintele este un om politic, din câte știu eu. Atribuțiile președintelui sunt prevăzute în Constituție. Poate să facă exact cât scrie acolo. Nici mai mult, nici mai puțin. Nimeni nu-i poate da alte atribuții decât Constituția”.