Chestionarul a inclus 20 de întrebări, dintre care 17 cu răspunsuri ce au putut fi centralizate automat și trei cu răspunsuri deschise, completarea acestora nefiind obligatorie în toate cazurile.
CSM precizează că datele sunt preliminare, fiind rezultatul unei prime centralizări, urmând ca într-o etapă ulterioară să fie realizată o analiză detaliată a răspunsurilor.
Potrivit chestionarului CSM, 98,1% dintre judecători au declarat că au resimțit, în ultimul an, o campanie publică împotriva justiției.
În ceea ce privește reacțiile publice ale Consiliului Superior al Magistraturii la această campanie, 67% dintre respondenți și-au exprimat acordul, 25% au avut o poziție neutră, iar 8% au declarat că nu sunt de acord.
CSM arată că datele indică „un nivel ridicat de susținere” pentru reacțiile publice ale instituției, dezacordul fiind redus raportat la numărul total de respondenți.
Înlocuirile din complet, cazuri izolate
În capitolul referitor la continuitatea completului de judecată, 8,4% dintre judecători (192) au arătat că au fost înlocuiți din complet, în timp ce 91,6% (2.081) nu au fost înlocuiți.
Dintre cei înlocuiți, 139 de judecători au indicat că măsura a fost dispusă cu acordul lor, iar 31 fără acord. 169 de judecători au apreciat că motivele au fost legitime sau justificate, în timp ce 16 au evaluat situația în sens contrar.
Un singur respondent a considerat că schimbarea a urmărit intervenirea prescripției răspunderii penale.
CSM concluzionează că aceste situații sunt „izolate”, neputând fi generalizate sau calificate drept o problemă de natură sistemică.
Pasivitatea Parlamentului, indicată drept principala cauză a prescripțiilor
În analiza privind cauzele intervenirii prescripției răspunderii penale, judecătorii au indicat drept factori cu impact ridicat sau foarte ridicat, în special, pasivitatea Parlamentului, durata urmăririi penale și deciziile Curții Constituționale.
Potrivit documentului CSM, „prescripția răspunderii penale nu poate fi imputată judecătorilor, ci în primul rând pasivității legislativului”.
În același timp, modificările nelegitime sau nejustificate ale componenței completului au fost percepute ca având cel mai redus impact, aspect care, potrivit CSM, întărește ideea unei percepții publice greșite ce duce la decredibilizarea justiției.
Volumul de muncă și lipsa de personal, probleme majore
Într-o proporție covârșitoare, judecătorii au apreciat că volumul ridicat de activitate și lipsa normării muncii afectează direct actul de justiție.
De asemenea, peste jumătate dintre respondenți indică drept probleme practicile administrative ale unor autorități publice care generează un număr mare de cauze și neimplementarea unor măsuri de eficientizare a activității judiciare.
Judecătorii semnalează totodată că schemele insuficiente de judecători și grefieri, precum și blocarea concursurilor de recrutare pentru anii 2025–2026, agravează situația existentă.
Lipsa asistenților judecătorilor, a sediilor adecvate și a sălilor de judecată suficiente sunt alte neajunsuri semnalate de peste 60% dintre respondenți.