Politicile sociale din Republica Moldova au reușit în 2025 să evite reculuri majore, în pofida presiunilor economice și bugetare, dar sărăcia în rândul copiilor rămâne una dintre cele mai mari restanțe. De această părere este Artiom Sîci, specialist în politici sociale în cadrul UNICEF, care a menționat pentru IPN că în acest an ritmul reformelor a fost mai degrabă gradual decât accelerat, reflectând atât constrângerile bugetare, cât și necesitatea menținerii stabilității sociale.
Un sistem menținut funcțional, în pofida crizelor
Artiom Sîci afirmă că politicile sociale trebuie privite într-un cadru amplu, care depășește strict protecția socială și include educația, sănătatea și serviciile sociale, toate având drept obiectiv sprijinirea membrilor societății. În acest an, accentul a fost pus pe menținerea funcționalității sistemului, într-un context economic complicat.
„În 2025, politicile de protecție socială din Moldova au evoluat într-un context socio-economic complex, marcat de limitări bugetare, inflație cumulată din anii precedenți și vulnerabilități structurale persistente. Cu toate acestea, statul a reușit să mențină funcționalitatea sistemului de protecție socială și să evite reduceri majore de cheltuieli sociale”, spune specialistul în politici sociale.
Potrivit lui Artiom Sîci, sprijinul oferit de partenerii internaționali a jucat un rol important, iar protecția socială a continuat să reprezinte unul dintre cele mai consistente capitole de cheltuieli publice.
Reforma RESTART și ajustarea prestațiilor sociale
Printre principalele realizări ale anului, Artiom Sîci evidențiază reforma RESTART, care a vizat extinderea și consolidarea serviciilor sociale la nivel comunitar, precum și îmbunătățirea administrării acestora. În paralel, mai multe prestații sociale au fost ajustate, pentru a atenua efectele creșterii costului vieții.
„Au fost ajustate și indexate mai multe prestații sociale, cu scopul de a compensa parțial creșterea costului vieții. De exemplu, indemnizația unică la nașterea copilului, a fost majorată în 2025 cu 1 350 de lei”, a precizat specialistul. Acesta a mai remarcat integrarea familiilor refugiate cu copii în programele naționale de protecție socială, finanțate din bugetul de stat, precum și lansarea unui concept de protecție socială pentru situații de urgență și crize, care va deveni operațional în 2026, inițiativă, care reprezintă un pas semnificativ și inovator pentru Moldova.
Sărăcia copiilor – restanță
În pofida acestor progrese, reducerea sărăciei în rândul copiilor rămâne una dintre cele mai mari restanțe ale politicilor publice. Informațiile actuale disponibile indică o rată ridicată a sărăciei, mai ales în familiile cu mulți copii și din sate.
„Rata sărăciei monetare în rândul copiilor este la fel de ridicată ca media națională, de 33,6%, în special în familiile cu mai mulți copii și în mediul rural”, a explicat Artiom Sîci.
Totodată, el a menționat că inegalitățile teritoriale în accesul la servicii sociale continuă să afecteze comunitățile mici, comparativ cu centrele raionale, unde procesul e mai dezvoltat.
Prestațiile sociale atenuează, dar nu scot din sărăcie
Programele sociale au contribuit la reducerea sărăciei în rândul copiilor, însă impactul lor este limitat. Prestațiile existente atenuează efectele sărăciei, fără a asigura o ieșire durabilă din această situație, a mai constatat expertul.
„Deși statisticile pentru anul 2025 nu sunt încă publicate, datele disponibile pentru anul 2024 indică faptul că impactul prestațiilor sociale, inclusiv indemnizațiile pentru copii și ajutorul social, au redus rata sărăciei absolute în rândul copiilor cu 5,2%. În lipsa acestor prestații, rata sărăciei absolute în rândul copiilor ar fi fost de aproximativ 38,8% în 2024”, a concretizat Artiom Sîci.
În același timp, specialistul precizează că valoarea prestațiilor rămâne modestă în raport cu nevoile reale ale unui trai decent.
Vulnerabilități accentuate în rândul persoanelor cu dizabilități
O situație dificilă se înregistrează în gospodăriile care includ persoane cu dizabilități. Potrivit specialistului, datele indică o rată a sărăciei mult mai ridicată, determinată de nevoile specifice și de costurile suplimentare generate de dizabilitate.
„Sărăcia în rândul gospodăriilor care includ persoane cu dizabilități este mai acută, fiind de 46,4% în 2024. Situația este determinată de necesitățile și vulnerabilitățile specifice ale acestor persoane, inclusiv ale copiilor cu dizabilități, cu nevoi mai complexe”, a explicat specialistul.
Un studiu, realizat recent de UNICEF privind costurile suplimentare suportate de familiile cu persoane cu dizabilități, a evidențiat că sprijinul social actual nu acoperă în mod adecvat costurile suplimentare asociate dizabilității, fapt care afectează semnificativ veniturile și stabilitatea economică a gospodăriilor. Familiile în care trăiesc persoane cu dizabilități înregistrează venituri mai mici și depind, în mare măsură, de pensii și prestații sociale.
„În prezent UNICEF, împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, analizează diferite opțiuni pentru introducerea unui sistem de sprijin financiar și a unor servicii sociale diferențiate, calibrate în funcție de tipul dizabilității și nivelul de asistență necesar”, precizează Artiom Sîci.
Munca rămâne cea mai eficientă politică anti-sărăcie
Artiom Sîci subliniază că accesul la venituri din muncă este cea mai eficientă măsură de reducere a sărăciei. Datele arată diferențe semnificative între familiile în care ambii părinți sunt angajați și cele cu un singur părinte activ sau cu muncă neregulată.
„Doar 18,2% din copii trăiesc în sărăcie dacă ambii părinți sunt salariați, comparativ cu 29,2% în cazul în care doar un părinte are un loc de muncă. Situația se înrăutățește pentru părinții care lucrează neregulat, adică sunt lucrători pe cont propriu sau șomeri”, a precizat el.
Potrivit specialistului, veniturile salariale reprezintă cea mai mare pondere din bugetul gospodăriilor cu copii, în timp ce prestațiile sociale au o contribuție mult mai redusă. Totuși, analizele arată că, în absența transferurile sociale, rata sărăciei ar fi semnificativ mai mare, în special în rândul copiilor și al persoanelor vârstnice.
Cheltuieli sociale și resurse bugetare utilizate cu prudență
În ceea ce privește utilizarea resurselor bugetare, Artiom Sîci susține că aceasta a fost prudentă în 2025, dar că eficiența poate fi îmbunătățită. El subliniază că percepția privind cheltuielile sociale excesive este parțial corectă, dacă este analizat bugetul public în ansamblu.
„Protecția socială reprezintă 38,2% din totalul cheltuielilor în 2024, find cea mai mare categorie bugetară. Această structură se menține și în 2025, fără modificări majore. Cu toate acestea, un element-cheie este adesea omis: cea mai mare parte a cheltuielilor pentru protecția socială provine din bugetul asigurărilor sociale, finanțat din contribuții care constituie aproximativ 92% din bugetul total al protecției sociale”, a explicat specialistul.
Aceste resurse nu pot fi, și nici nu trebuie redirecționate, întrucât ele reprezintă un drept al contribuabililor și beneficiarilor, iar sistemul funcționează după principiul înlocuirii venitului, în cazul producerii unui risc social.
„Situația este diferită în cazul asistenței sociale, unde există un grad mai mare de flexibilitate în alocarea și utilizarea resurselor. Tocmai din acest motiv, investițiile în asistența socială trebuie consolidate și orientate strategic, astfel încât să răspundă eficient riscurilor de sărăcie și excluziune socială”, a precizat Artiom Sîci.
Ritm gradual al reformelor
Potrivit specialistului, în acest an, ritmul reformelor în domeniul social a fost unul mai curând gradual decât accelerat, influențat de constrângeri bugetare și de necesitatea menținerii stabilității sociale.
„Principalul rezultat a fost obținut prin reforma RESTART, în cadrul căreia MMPS a reușit să extindă serviciile sociale la nivel național și să îmbunătățească semnificativ administrarea asistenței sociale”, a menționat Artiom Sîci.
El subliniază că această reformă este un pas important, dar necesită continuitate și angajament instituțional, pentru a produce rezultate durabile.
Reformele urgente și presiunea demografică
Un factor structural major îl reprezintă evoluția demografică, marcată de scăderea populației active și creșterea ponderii persoanelor vârstnice, ceea ce deteriorează raportul dintre contribuabili și beneficiarii sistemului de asigurări sociale, spune specialistul.
„Acest dezechilibru afectează fiecare copil, adult și persoană vârstnică, fie în prezent, fie pe termen mediu și lung. În consecință, presiunea asupra sustenabilității finanțelor publice crește, iar spațiul fiscal pentru investiții sociale orientate spre asistență socială se reduce”, a avertizat Artiom Sîci.
În acest context, reformele care stimulează participarea pe piața muncii și dezvoltarea serviciilor de îngrijire timpurie rămân esențiale, dar insuficient accelerate.
Totodată, este nevoie de o prioritizare mai clară a prestațiilor sociale, în special pentru copiii din familii cu venituri mici, persoanele cu dizabilități și vârstnicii vulnerabili. Deși sistemul de asistență socială a fost îmbunătățit, specialistul afirmă că din punct de vedere administrativ, nivelul prestațiilor este insuficient, pentru a scoate beneficiarii din sărăcie, iar acoperirea nu răspunde mereu riscurilor sociale reale.
Provocări și recomandări
Artiom Sîci estimează că principalele provocări din anul viitor sunt legate de creșterea investițiilor în protecția socială, adaptarea sistemului la schimbările demografice și menținerea unui accent clar pe nevoile copiilor și ale familiilor.
„Este esențial ca politicile sociale să rămână sensibile la nevoile copiilor și ale familiilor, care se numără printre categoriile cele mai expuse șocurilor economice și riscurilor de sărăcie”, spune specialistul.
În context, Artiom Sîci recomandă consolidarea politicilor sociale prin investiții sporite în familiile cu copii, cu accent pe reducerea sărăciei infantile, și prin creșterea capacității sistemului de protecție socială de a răspunde șocurilor economice.
Totodată, expertul consideră necesară dezvoltarea serviciilor sociale comunitare, coordonarea mai bună între instituții și utilizarea sistematică a datelor și analizelor în elaborarea politicilor publice.
Potrivit lui Artiom Sîci, UNICEF va continua să sprijine autoritățile în construirea unui sistem de protecție socială mai echitabil, eficient și orientat spre rezultate durabile pentru copii și alte grupuri vulnerabile.
The post Politicile sociale din 2025: copiii rămân cei mai vulnerabili în fața sărăciei, expert UNICEF appeared first on ipn.md.