Rata anuală a inflației a fost de 9,76% în luna octombrie, ușor sub nivelul din septembrie, dar în continuare de aproape patru ori peste ținta BNR. Scăderea marginală a inflației a venit mai ales din ieftinirea temporară a unor produse alimentare și a carburanților. Producția agricolă bună din acest an și reducerea prețului petrolului au temperat inflația pe termen scurt.
Scumpirile s-au extins în toată economia
În schimb, energia electrică și gazele naturale continuă să scumpească viața de zi cu zi. Prețurile au crescut după liberalizarea pieței energiei și ajustările tarifare din a doua parte a anului. De asemenea, creșterea TVA și a accizelor, din august 2025, a alimentat scumpirile în lanț.
Inflația de bază, care nu ia în calcul prețurile care se schimbă frecvent, precum cele la alimente și energie, se menține ridicată, la peste 8%. Acest lucru arată că scumpirile s-au extins în economie și afectează inclusiv serviciile și produsele procesate.
Inflația, motivul dobânzilor mari
BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, nivel neschimbat din luna august. Oficialii BNR spun că reducerea dobânzilor ar putea reaprinde inflația, mai ales într-un moment în care aceasta este alimentată de factori externi și fiscali. Dacă dobânzile ar scădea, împrumuturile ar deveni mai accesibile, iar consumul ar crește. Cum prețurile sunt deja mari, această creștere a cheltuielilor ar putea împinge inflația și mai sus.
Efectele acestei politici se văd și pe piața valutară și în costul creditelor. Leul s-a depreciat ușor față de euro în luna octombrie, cu aproximativ 0,3%, evoluție influențată de situația de pe piețele internaționale și de incertitudinile fiscale interne. În același timp, costul creditelor a rămas ridicat, împrumuturile pentru populație având dobânzi medii de aproape 7,7%, iar cele pentru firme apropiindu-se de 9%.
Dobânzile frânează investițiile private
Însă dobânzile ridicate nu afectează doar consumul, ci și investițiile. Creditele mai scumpe îi fac pe unii antreprenori să amâne sau să reducă planurile de extindere. Acest efect este resimțit mai ales în mediul privat, unde deciziile depind direct de costul finanțării. Investițiile finanțate din fonduri publice sau europene sunt mai puțin sensibile la nivelul dobânzilor.
Pe termen scurt, românii nu ar trebui să se aștepte la dobânzi mai mici. O scădere mai vizibilă a inflației este estimată abia din a doua jumătate a anului 2026, după ce se vor estompa efectele scumpirilor din energie și ale majorărilor de taxe. „Efectele inflaționiste directe exercitate de șocurile pe partea ofertei au un caracter tranzitoriu, urmând să antreneze, odată cu epuizarea lor, în trimestrul III 2026, o corecție descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflației”, precizează BNR.
Economia crește, dar dezechilibrat
Produsul Intern Brut al României a crescut cu 1,6% în trimestrul III din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Ritmul de creștere a fost mai bun decât în trimestrul II, însă BNR susține că avansul economic nu este unul sănătos și echilibrat. Creșterea este susținută aproape exclusiv de investiții, în timp ce consumul populației scade.
Investițiile au crescut cu 8,3% într-un an, cu avansuri importante în infrastructură, proiecte imobiliare și sectorul energetic. În schimb, cheltuielile populației au avansat extrem de puțin, cu doar 0,5%, odată cu scăderea puterii de cumpărare.
Salariile nu țin pasul cu prețurile
Potrivit datelor BNR, salariul real, ajustat cu inflația, a scăzut cu aproximativ 4,2% în trimestrul III față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu alte cuvinte, chiar dacă salariile au crescut nominal, scumpirile au fost mai mari.
Scăderea puterii de cumpărare s-a reflectat direct în consum. Volumul comerțului și al serviciilor a scăzut cu aproximativ 4,4%, iar serviciile recreative au înregistrat un declin de peste 7% comparativ cu 2024. Cele mai puternice reduceri s-au văzut în turism, restaurante și hoteluri, unde încasările au scăzut cu mai mult de 9%.
Românii continuă să strângă cureaua
Românii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile pe toate segmentele, nu doar pe cele considerate neesențiale. Încrederea consumatorilor în viitorul economic s-a deteriorat accentuat în trimestrul III față de trimestrul II. Indicatorul specific a coborât la minus 31 de puncte, unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani.
De asemenea, prudența se vede tot mai clar: românii reduc cheltuielile și își mută economiile în bănci. Potrivit BNR, depozitele în lei și în valută ale populației în bănci au crescut cu 3,9%, respectiv cu 15,7%, în luna noiembrie, comparativ cu luna similară din 2024.
Industria stagnează, serviciile scad
Producția industrială a stagnat în luna octombrie, cu un avans nesemnificativ de 0,2% față de aceeași lună a anului trecut. Evoluțiile din industrie au fost însă diferite de la un sector la altul. Producția din energie a crescut, în timp ce industria prelucrătoare și cea extractivă au continuat să scadă.
În același timp, sectorul serviciilor și comerțul au continuat să scadă, cu o contracție de peste 4% față de octombrie 2024, afectate direct de slăbirea consumului populației.
Angajări mai puține
Numărul de salariați a fost mai mic în luna octombrie față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 0,4%, semn că firmele au devenit mai prudente cu angajările. Rata șomajului s-a situat la 5,9%, în ușoară scădere față de luna precedentă, însă BNR spune că cererea de forță de muncă continuă să se restrângă. Deși salariile din sectorul privat au continuat să crească nominal, cu peste 8%, ritmul majorărilor începe să încetinească pe fondul unei activități economice mai slabe.
Vești mai bune din comerțul exterior
Unul dintre puținele semnale pozitive vine din comerțul exterior. Deficitul comercial s-a redus cu aproape 19% față de octombrie 2024.
Exporturile au fost susținute de agricultură, energie și industria auto, în timp ce importurile au scăzut, odată cu cererea internă din ce în ce mai slabă.
Urmează ani dificili
Evaluările BNR arată că economia României rămâne vulnerabilă în perioada următoare. Reducerea deficitului bugetar va necesita măsuri fiscale mai dure, iar evoluțiile geopolitice și tensiunile de pe piețele energetice continuă să adauge incertitudine. În același timp, ritmul de absorbție a fondurilor europene rămâne esențial pentru susținerea investițiilor.
Potrivit băncii centrale, aceste evoluții conturează o perioadă mai lungă de creștere economică modestă, cu inflație ridicată și dobânzi mari.