Anul 2025 a fost unul plin de evenimente definitorii la nivel global, cu tensiuni geopolitice și schimbări de putere care au remodelat agenda internațională. De la extinderea spațiului Schengen și alegerea unui nou papă, până la escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu, sancțiuni împotriva rețelelor pro-ruse și continuarea războiului din Ucraina, lumea a traversat un an intens, cu evoluții care au avut un impact și asupra Republicii Moldova, transmite IPN.
România și Bulgaria au aderat la spațiul Schengen
Consiliul Uniunii Europene a decis aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025. În urma acestei decizii, președintele României de atunci, Klaus Iohannis, a declarat că eliminarea controalelor la frontiere va permite o circulație mai rapidă și mai simplă, va reduce costurile logistice pentru companii și va crește competitivitatea.
Finanțarea RFE/RL, suspendată de președintele SUA
Președintele american Donald Trump a suspendat finanțarea pentru Radio Europa Liberă/Radio Libertatea printr-o decizie semnată la mijlocul lunii martie, care a vizat reducerea bugetului a șapte agenții federale, inclusiv Agenția SUA pentru Media Globală, responsabilă de supravegherea RFE/RL și a altor organizații media. Măsura a fost justificată ca o modalitate de reducere a birocrației federale. Ca urmare, Serviciul în limba rusă al „Radio Svoboda” a oprit emisia pe unde medii, iar Serviciul ungar și-a încetat activitatea.
Majorarea tarifelor vamale ale SUA
La început de aprilie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat ridicarea taxelor vamale pentru produsele de import. Ulterior, majorările au fost suspendate timp de 90 de zile pentru 75 de țări, inclusiv Republica Moldova. Totuși, Washingtonul a impus un tarif vamal de 25% pentru produsele moldovenești, care a intrat în vigoare pe 1 august. Cele mai mari taxe au fost aplicate între SUA și China: Statele Unite au crescut taxele vamale pentru produsele chinezești până la 145%, iar Beijingul a răspuns cu tarife de până la 125% pentru produsele americane. În octombrie, Trump a anunțat reducerea tarifelor pentru China la 47%.
Cardinalul Robert Francis Prevost, ales suveran pontif
Cardinalul american Robert Francis Prevost a fost ales pe 8 mai cel de-al 267-lea suveran pontif, alegând numele pontifical Papa Leon al XIV-lea. Cardinalii electori s-au reunit în conclav după decesul precedentului pontif, Papa Francisc, care a murit pe 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani.
Negocieri directe de pace între Ucraina și Rusia, reluate după trei ani
Ucraina și Rusia au reluat negocierile directe de pace la mijlocul lunii mai, după o pauză de trei ani. Discuțiile au avut loc la Istanbul, iar delegațiile părților beligerante au fost reprezentate de oficiali și demnitari de rang înalt. Până în iulie s-au desfășurat trei runde de negocieri, după care delegațiile nu s-au mai întâlnit până în prezent. Deși nu s-a ajuns la un consens privind încetarea războiului, părțile au convenit să facă schimb de prizonieri grav bolnavi și a celor sub 25 de ani, sub formula „toți pentru toți”. De asemenea, s-a stabilit schimbul corpurilor neînsuflețite a câte 6 mii de militari de fiecare parte și continuarea discuțiilor pentru încheierea conflictului.
Nicușor Dan, ales președinte al României
Nicușor Dan a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurat pe 18 mai, obținând 53,60% din voturi. Scrutinul a fost organizat după ce Curtea Constituțională a anulat turul I al prezidențialelor din noiembrie 2024, constatând că procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și a decis reluarea alegerilor.
Prelungirea mandatului Misiunii de Parteneriat al UE în Republica Moldova
Consiliul Uniunii Europene a decis pe 21 mai prelungirea mandatului Misiunii de Parteneriat a blocului comunitar în Republica Moldova pentru încă doi ani, până în mai 2027. Bugetul alocat pentru perioada dată este de peste 19 de milioane de euro.
Războiul de 12 zile dintre Israel și Iran
Israelul a lansat operațiunea „Leul care se ridică” în noaptea de 13 iunie, atacând situri nucleare ale Iranului, potrivit ministrului israelian al apărării, Israel Katz. Ca represalii, Teheranul a lansat peste o sută de drone asupra Israelului, iar schimbul de atacuri a continuat timp de 12 zile. Înainte de încetarea focului, președintele american Donald Trump a anunțat că armata SUA a bombardat trei situri nucleare iraniene, inclusiv instalația subterană de îmbogățire a uraniului de la Fordow.
Summitul liderilor statelor NATO, organizat la Haga
Liderii statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice s-au reunit în cadrul summitului desfășurat pe 24 și 25 iunie la Haga. Aceștia au adoptat o declarație comună în patru puncte: reafirmarea unității transatlantice, creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, angajamentul ca aceste resurse să fie transformate în capabilități militare și reafirmarea sprijinului pentru Ucraina în fața agresiunii ruse. În ceea ce privește majorarea cheltuielilor pentru apărare, doar Spania a refuzat să se alăture acestui angajament.
Primul Summit Republica Moldova-UE
La Chișinău, pe 4 iulie, a avut loc primul Summit Republica Moldova – Uniunea Europeană. Potrivit Declarației comune adoptate la reuniune, blocul comunitar se angajează să accelereze și să aprofundeze cooperarea politică și de politici cu Moldova. Totodată, UE va sprijini acordarea Republicii Moldova a statutului de observator sau asociat în cadrul unor agenții-cheie, inclusiv Agenția pentru Drepturi Fundamentale, Agenția Europeană pentru Medicamente și Agenția Europeană de Mediu.
Trump și Putin se întâlnesc în Alaska
Președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, s-au întâlnit pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele de încheiere a războiului din Ucraina. După trei ore de discuții, cei doi lideri au declarat că s-au înregistrat „progrese importante”, fără a prezenta însă vreun plan concret pentru încetarea conflictului dintre Moscova și Kiev.
Încetarea războiului în Fâșia Gaza
Israel și gruparea islamistă palestiniană Hamas au convenit pe 9 octombrie asupra unui armistițiu în Fâșia Gaza, marcând prima etapă a planului de pace propus de președintele SUA, Donald Trump, după doi ani de conflict intens. Acordul a fost mediat de SUA, Egipt, Qatar și Turcia, iar liderii au semnat documentul pe 13 octombrie în cadrul unui summit în Egipt. Părțile s-au angajat să colaboreze pentru implementarea înțelegerilor privind guvernarea, securitatea și reconstrucția regiunii. Totuși, ele s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului.
Sancțiuni internaționale împotriva petrolului rusesc
Cele mai mari două companii petroliere din Rusia – Lukoil și Rosneft – au fost sancționate în octombrie de Marea Britanie și SUA, ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, Uniunea Europeană a impus măsuri restrictive împotriva companiilor ruse de stat Rosneft și Gazprom.
Diplomația SUA în medierea conflictului dintre Rusia și Ucraina
Pe parcursul anului, Rusia și Ucraina au fost implicate în discuții pentru găsirea unei soluții de pace, mediate de partea americană, inclusiv de președintele Donald Trump. Acesta a purtat întâlniri separate cu liderii celor două țări beligerante, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, în timp ce negocieri pe teme de pace continuau și la nivelul reprezentanților. La ultima întâlnire dintre Trump și Zelenski, pe 28 decembrie, s-a convenit că, după încetarea conflictului, Ucraina va beneficia de garanții de securitate din partea SUA pentru 15 ani. Totodată, președintele ucrainean a precizat că proiectul planului de pace este finalizat în proporție de 90%, însă problema teritorială rămâne nerezolvată.
The post Conflicte, negocieri și decizii istorice care au marcat arena globală în 2025 appeared first on ipn.md.