Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, Trump a cerut continuarea manifestațiilor și a avertizat că „ucigașii și abuzatorii” vor plăti „un preț mare”, fără a preciza la ce se referă concret „ajutorul” promis. Mesajul, încheiat cu acronimul „MIGA” („Make Iran Great Again”), este considerat cel mai explicit semnal de până acum că Washingtonul ar putea lua în calcul opțiuni mai dure, inclusiv militare, față de regimul iranian.
Schimbarea de ton vine la doar două zile după ce Trump sugerase că este deschis unor discuții cu Teheranul, în urma unor contacte recente, și că se pregătea o întâlnire. Marți, însă, liderul de la Casa Albă a transmis că oprește orice demers de acest fel „până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește”.
În paralel, Regatul Unit a convocat ambasadorul Iranului la Londra și a anunțat extinderea sancțiunilor împotriva Teheranului, după ce ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a condamnat „uciderea oribilă și brutală” a demonstranților. Cooper a spus în Parlament că Londra va avansa legislație pentru „sancțiuni și măsuri sectoriale” suplimentare, vizând inclusiv domenii precum finanțe, energie, transport și software.
Bilanț contestat, represiune și blackout informational
Estimările privind numărul victimelor rămân greu de verificat, în condițiile restricțiilor de raportare și ale întreruperilor de comunicații. Organizații și surse citate de presa internațională indică un bilanț care ar fi ajuns la aproximativ 2.000 de morți, în timp ce autoritățile iraniene au oferit anterior cifre mai mici.
Protestele, declanșate inițial de nemulțumiri legate de situația economică, au evoluat în multe locuri în apeluri deschise pentru înlăturarea conducerii clericale. Teheranul a răspuns cu arestări în masă, avertismente publice și măsuri de limitare a accesului la internet și servicii de mesagerie.
Presiune economică americană și reacții internaționale
Cu o zi înainte, Trump a anunțat și o nouă măsură economică: o taxă vamală de 25% care ar urma să se aplice oricărei țări ce „face afaceri” cu Iranul, pentru comerțul său cu Statele Unite. Detaliile tehnice și baza legală a măsurii nu au fost însă clarificate public de administrația americană.
China, principal cumpărător al petrolului iranian, a criticat amenințarea cu tarife, avertizând asupra unor contramăsuri.
În Europa, cancelarul german Friedrich Merz a declarat marți că Iranul ar putea intra în „ultimele zile” ale actualului regim, susținând că un stat care își menține puterea doar prin violență este, în esență, la final de drum.
Rusia a condamnat amenințările SUA cu noi atacuri militare în Iran și a avertizat împotriva „interferențelor subversive externe” în politica iraniană.
„Cei care intenționează să folosească tulburările inspirate din exterior ca pretext pentru a repeta agresiunea împotriva Iranului comisă în iunie 2025 trebuie să fie conștienți de consecințele dezastruoase ale unor astfel de acțiuni asupra situației din Orientul Mijlociu și asupra securității internaționale globale”, a precizat într-un comunicat ministerul rus de externe.
Ministerul s-a referit la atacurile SUA și ale Israelului asupra instalațiilor nucleare iraniene efectuate anul trecut.