Consultantul fiscal Flavius Iacubovici, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), a încercat să acopere acest subiect pentru Ziare.com.
Cu toate acestea, primul lucru pe care l-a remarcat a fost că analiza sa este exclusiv de natură teoretică și economică și nu reflectă o poziție politică, geopolitică sau instituțională. Evaluarea specialistului se bazează exclusiv pe date statistice oficiale disponibile publicului și pe analize macroeconomice utilizate în mod obișnuit în practica profesională și academică. Prin urmare, după cum menționează consultantul fiscal, scenariile menționate sunt ipotetice, orientative și nu reprezintă previziuni sau angajamente.
Context și motivație
Astfel, explică Flavius Iacubovici, unificarea României cu Republica Moldova în sensul unei fuziuni complete a statelor, cu integrare economică, fiscală și instituțională, este un subiect care depășește sfera emoțional-istorică și trebuie analizat în mod obligatoriu prin prisma realităților economice obiective.
„Din punct de vedere pur economic, o astfel de ipoteză nu poate fi privită simplist. Nu este suficient să se adune pur și simplu PIB-ul a două state, la fel cum nu se pot aduna mecanic puterea de cumpărare, nivelul de trai sau productivitatea muncii pentru a obține o „nouă” economie, mai puternică. În realitate, integrarea a două economii cu niveluri diferite de dezvoltare generează fricțiuni, costuri de convergență și perioade de adaptare, uneori lungi”, explică consultantul fiscal.
Prin urmare, continuă el, analizele reale încep cu date economice reale și cu modul în care acestea ar putea interacționa într-un scenariu ipotetic de fuziune.
Dimensiunea economiei și nivelul de dezvoltare
Specialistul subliniază că, potrivit FMI, Eurostat și Băncii Mondiale, PIB-ul nominal al României este în prezent de aproximativ 380-400 miliarde de euro, în timp ce economia Republicii Moldova este de aproximativ 16-18 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, adaugă el, economia Republicii Moldova este mai mică de 5 la sută din dimensiunea economiei românești.
„Diferența este și mai vizibilă dacă analizăm PIB-ul pe cap de locuitor. În România este de aproximativ 19.000-20.000 euro/persoană, în timp ce în Republica Moldova este de aproximativ 6.000-6.500 euro/persoană, potrivit acelorași surse. În ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare, România ajunge la aproximativ 77-78% din media UE, în timp ce Republica Moldova ajunge la aproximativ 30-35% din media UE”, adaugă Flavius Iacubovici.
Astfel, consultantul fiscal mai explică faptul că în scenariul unificării, PIB-ul total al noului stat va crește aritmetic, însă PIB-ul mediu pe cap de locuitor va scădea ușor față de nivelul actual al României, cel puțin pe termen scurt și mediu. Cu toate acestea, el clarifică faptul că acest efect este bine cunoscut în literatura economică și reflectă mai degrabă diferențele de productivitate și venit decât regresul economic real.
Structura economică și limitele complementarității
Continuând analiza, Flavius Iacubovici explică faptul că, la prima vedere, se poate susține că „forța” economiei unite va sta în agricultură. Mai ales dacă la potențialul agricol al României adăugăm producția de vin a Moldovei, recunoscută la nivel internațional. Pe de altă parte, notează el, statisticile confirmă că agricultura ocupă o pondere mult mai mare în economia Republicii Moldova, aproximativ 12-14% din PIB, comparativ cu România, unde reprezintă aproximativ 4-5% din PIB.
„Această realitate creează, fără îndoială, premisele unei complementarități: exporturi consolidate de produse agricole, dezvoltarea turismului vitivinicol, consolidarea identității regionale în anumite nișe. Totuși, din punct de vedere economic, trebuie făcută o constatare clară: agricultura nu este un motor de creștere economică sustenabilă pe termen lung fără industrializare, procesare și lanțuri valorice cu valoare adăugată ridicată”, explică președintele AAFBR.
În același timp, notează el, o economie modernă se bazează pe industrie competitivă, servicii cu valoare adăugată, tehnologie și capital uman calificat. Aceasta înseamnă că structura economică a Republicii Moldova va necesita investiții de amploare și reforme profunde pentru a se apropia de nivelul României, și nu invers.
Piața muncii și demografia: soluție sau constrângere?
Continuând analiza acestui scenariu, Flavius Iacubovici mai notează că una dintre întrebările recurente este dacă o astfel de uniune ar putea rezolva problema pieței muncii din România.
„Datele oficiale arată că ambele state se confruntă cu declinul demografic, emigrația și îmbătrânirea populației. Republica Moldova, la rândul său, se confruntă cu un deficit de forță de muncă și are o diasporă semnificativă”, notează expertul.
Prin urmare, explică el, o eventuală fuziune ar putea atenua temporar anumite tensiuni de pe piața muncii din România, dar nu ar rezolva problema în mod structural, având în vedere că deficitul de forță de muncă este în esență o problemă de productivitate, calificări și atractivitate economică, și nu doar o chestiune de număr de persoane disponibile.
Costurile convergenței și presiunile bugetare
Continuând cu modelarea uniunii economice a celor două țări, Flavius Jakubowicz observă, de asemenea, că poate cel mai important aspect economic este reprezentat de costurile convergenței.
„Diferențele dintre cele două economii vor necesita investiții semnificative în infrastructură, administrație publică, educație, sănătate și salarii. Analizele publicate în ultimii ani în presa economică și academică sunt de acord că România, cel puțin în primii ani, va suporta cea mai mare parte a acestor costuri”, explică consultantul fiscal.
El notează că acest lucru nu va fi neapărat un eșec, dar va însemna o presiune suplimentară asupra bugetului de stat, asupra deficitului și, indirect, asupra politicii fiscale. În plus, adaugă specialistul, fără o gestionare fiscală foarte strictă, există riscul ca beneficiile pe termen lung să fie umbrite de dificultăți pe termen scurt și mediu.
Sustenabilitatea economică și comparația cu Polonia
În plus, Flavius Jakubowicz spune că o altă întrebare legitimă este dacă economia combinată a celor două țări va fi mai rezistentă la crizele economice globale.
Răspunsul economic onest, după cum arată el, este că dimensiunea nu garantează reziliența, care depinde de diversificare, productivitate, stabilitate instituțională și calitatea politicilor publice.
„Chiar și într-un scenariu favorabil, România reunită cu Moldova nu va ajunge automat la nivelul Poloniei, care beneficiază de o bază industrială puternică, de investiții străine stabile și de o traiectorie de convergență care a început mai devreme. Unirea nu va fi o „scurtătură” economică, ci un proces pe termen lung”, explică economistul.
Rolul capitalului instituțional și al expertizei
În ceea ce privește numirea experților români în poziții cheie în Republica Moldova, un exemplu ilustrativ este șefa BNM, Anca Dragu. Președintele AAFBR continuă că acest lucru demonstrează posibilitatea transferului de experiență și bune practici care pot accelera convergența economică.
Cu toate acestea, adaugă el, specialiștii nu pot înlocui reformele structurale, iar succesul va depinde de capacitatea instituțiilor de a implementa consecvent aceste reforme.
Concluzii
În concluzie, Flavius Iacubovici spune că, din punct de vedere strict economic, o posibilă unificare a României și Republicii Moldova ar reprezenta o oportunitate strategică pe termen lung, dar și un efort economic semnificativ pe termen scurt și mediu. Astfel, continuă el, beneficiile nu ar fi imediate și nu ar rezulta dintr-o simplă însumare a indicatorilor macroeconomici, ci ar depinde de capacitatea de a gestiona convergența, de a investi cu înțelepciune și de a menține disciplina fiscală.
„Din această perspectivă, unificarea economică ar fi un proces lung, complex și costisitor, dar nu imposibil. Succesul său nu ar depinde de mărimea economiei, ci de calitatea deciziilor economice și instituționale luate pe parcurs. Ar fi cu siguranță un maraton economic, nu un sprint”, își încheie analiza Flavius Jakubowicz.
The post Economia unei posibile unificări a Moldovei și României: lungă, dificilă, costisitoare appeared first on logos-pres.md.