Diferență clară între scenariul Guvernului și cel al băncilor
Potrivit estimărilor publicate de bănci, prognozele pentru creșterea reală a PIB în 2026 se situează într-un interval de 1,2% – 2,1%. Cele mai ridicate așteptări vin de la BCR/Erste (2,1%), urmate de Banca Transilvania (1,7%) și Citi (1,6%). Mai departe, UniCredit Bank estimează 1,5%, ING Bank 1,4%, Raiffeisen Bank 1,3%, iar Libra Internet Bank 1,2%.
În contrast, CNSP, instituția pe ale cărei prognoze se bazează în mod uzual Guvernul atunci când construiește bugetul anual, rămâne la un scenariu prudent: 1% creștere reală în 2026.
De ce contează prognoza de PIB: impact direct în buget
O prognoză cât mai corectă a PIB este esențială pentru construcția bugetului anual, deoarece de ea depind estimările de venituri (taxe, contribuții, încasări din TVA), dar și spațiul pentru cheltuieli și ținte precum deficitul bugetar. Experiența anilor trecuți a arătat că, atunci când autoritățile s-au bazat pe ipoteze prea optimiste și acestea au fost infirmate de realitate, au fost necesare ajustări din mers ale prognozelor și, uneori, măsuri economice dure.
În acest context, prudența Guvernului poate fi citită ca o încercare de a evita repetarea unor astfel de corecții, mai ales după o perioadă în care creșterea economică a fost modestă.
După doi ani slabi, așteptările se schimbă
În 2025, economia României a înregistrat o creștere de circa 1%, potrivit celor mai multe estimări, o evoluție comparabilă cu cea din 2024. Tocmai această stagnare prelungită face ca 2026 să fie privit drept un an de posibilă redresare: băncile văd premise pentru o accelerare, în timp ce autoritățile preferă să păstreze un scenariu conservator.
De unde vine optimismul băncilor
Bancherii își construiesc scenariul de redresare mizând pe câțiva factori care ar putea cântări mai mult în 2026:
- absorbția unui volum mare de fonduri europene;
- scăderea inflației, cu efect de reducere a dobânzilor;
- ajustarea mai vizibilă a deficitului bugetar;
- semnale mai favorabile așteptate în a doua jumătate a anului.
În același timp, tonul nu este unul triumfalist: băncile rămân conștiente de “provocările” și “incertitudinile” care pot face din 2026 un an complicat, chiar dacă direcția generală este una de îmbunătățire.
Și instituțiile internaționale văd peste 1%
Nu doar băncile locale și internaționale sunt mai optimiste. Și instituții financiare internaționale precum Banca Mondială, BERD și Comisia Europeană văd posibilă o creștere economică a României de peste 1% în 2026.
Interesant este și contrastul istoric: în trecut, mai ales în anii de criză, unele bănci străine au avut prognoze mai degrabă pesimiste privind România. Acum, pentru prima dată după mult timp, acestea ajung să privească mai optimist decât Guvernul evoluția economiei în 2026.