Progresele curente pe proiectul Coridorului Vertical de Gaze și pașii suplimentari necesari pentru consolidarea și fezabilitatea acestuia a fost unul dintre subiectele principale discutate de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, cu Secretarul pentru Energie, Chris Wright, în cadrul recentei vizite de lucru în Statele Unite. Părțile au pus în discuție și mai multe propuneri concrete pentru a dezvolta mai departe această inițiativă care va a consolida și spori stabilitatea și securitatea energetică regională.
Totodată, discuțiile s-au axat pe securitatea energetică a Republicii Moldova ca parte a securității regionale și europene. Ministrul Junghietu a reiterat faptul ca pentru Moldova, energia nu este doar o chestiune economică, ci una de securitate națională, iar eliminarea definitivă a dependențelor energetice care au vulnerabilizat Moldova în trecut reprezintă un obiectiv strategic.
Un alt subiect al discuțiilor a vizat dezvoltarea de mai departe a parteneriatului pe energie dintre Republica Moldova și Statele Unite, inclusiv în contextul construcției Liniei electrice de înaltă tensiune Strășeni – Gutinaș, finanțată de SUA, și cum expertiza, tehnologiile și investițiile americane pot aduce beneficii semnificative pentru ambele state, ancorând Republica Moldova în spațiul euro-atlantic.
Amintim că Republica Moldova și Ucraina au aderat în 2024 la Coridorul vertical de transport a gazelor naturale, din acesta făcând parte în prezent Grecia, Bulgaria, România și Ungaria. Lansat în 2016, Coridorul vertical integrează acum gazoductul transbalcanic și permite transportarea gazelor naturale dinspre Grecia până în Moldova și depozitele subterane din Ucraina. Gazoductul poate transporta atât gaze de conductă din Azerbaidjan, cât și gaze naturale lichefiate (GNL), inclusiv din Statele Unite, de la terminalele grecești Revythoussa și Alexandroupoli.
Gazoductul transbalcanic a transportat istoric gaze rusești spre Balcani prin Ucraina, Moldova și România, însă a rămas inactiv după ce Rusia a direcționat, în 2020, exporturile de gaze pe liniile TurkStream 1 și 2. O parte semnificativă a capacității de transport de-a lungul Coridorului Transbalcanic rămâne subutilizată, în pofida cererii crescânde pentru fluxuri de gaze dinspre sud spre nord, către Ucraina. Pentru a încuraja utilizarea acestei rute, a fost creat un produs unic de transport pe acest coridor, care prevede acordarea unei reduceri la tariful de transport a gazelor de 25% în Grecia și Bulgaria, 50% în România și Moldova și 46% în Ucraina, cu condiția că gazele sunt transportate printr-o serie de puncte dedicate, direct până în depozitele subterane din Ucraina.