Într-un context geopolitic din ce în ce mai complicat, dar și cu o ruptură de SUA care pare iminentă, Europa face eforturi să-și producă singură armamentul de care are nevoie pentru a se apăra.
Declarațiile lui Trump privind Groenlanda a generat întrebări în rândul aliaților americani din NATO cu privire la capacitatea Europei de a produce suficiente arme proprii pentru a lupta independent de America. Analiștii din domeniul apărării concluzionează că în principal ar fi capabilă, însă nu încă.
Potrivit The Wall Street Journal (WSJ), industria de apărare din Europa a început să producă drone, tancuri, și muniții. În anul 2025, au fost cheltuiți, pentru înarmare, 560 de miliarde de dolari. Totuși, suma este încă departe de ceea ce este nevoie, iar UE va ajunge abia în 2035 la 80% din bugetul Pentagonului.
Efortul Europei de a-și reconstrui industria militară, estimat la un trilion de dolari
Potrivit think tank-ului International Institute for Strategic Studies, costul înlocuirii echipamentului militar și a personalului american actual din Europa ar fi de aproximativ un trilion de dolari. Cu toate acestea, unele capacități, așa cum ar fi avioanele invizibile (stealth), rachete cu rază lungă sau sateliții militari, pur și simplu nu pot fi deocamdată înlocuite.
Dacă americanii „vor începe să-și reducă prezența pe continentul european… desigur, trebuie să începem să planificăm cum vom construi ceea ce putem numi un pilon european al NATO”, a declarat miercuri Andrius Kubilius, oficialul UE responsabil cu revitalizarea industriei de apărare, la Forumul de la Davos.
WSJ mai remarcă faptul că Europa asigură în jur de 10% din veniturile producătorilor americani de echipamente de apărare, potrivit grupului de cercetare Agency Partners din Marea Britanie.
Fabrici noi deschise și creșterea producției de rachete de apărare aeriană
După debutul invaziei Rusiei în Ucraina, unele companii din Europa au luat măsuri. De exemplu, compania germană Rheinmetall a deschis sau construiește 16 fabrici noi. Gigantul italian din domeniul apărării, Leonardo, și-a mărit numărul de angajați cu aproape 50%.
Și MBDA, cel mai mare producător de rachete din Europa, și-a intensificat activitatea. Înainte, MBDA făcea 10 rachete pe lună, iar în prezent face 40 pe lună.
Producția europeană a depășit-o pe cea a Statelor Unite în unele cazuri
De asemenea, Rheinmetall va ajunge probabil anul acesta la o producție de 1,5 milioane de obuze de artilerie de 155 mm, mai mult decât industria de apărare americană.
Pe de altă parte, Europa își furnizează aproape exclusiv propriile vehicule blindate, tancul german Leopard fiind cel mai popular din lume, și își propune să-și producă toate navele și submarinele.
Cu toate acestea, experții consultați de WSJ spun că un moment de cotitură în care Europa se va îndepărta de SUA nu a avut loc încă.
Obstacolul din calea reînarmării rapide a Europei
Roberto Cingolani, directorul executiv al Leonardo, a declarat, într-un interviu pentru WSJ, că fragmentarea reprezintă un obstacol în calea reînarmării rapide a Europei.
„Fiecare țară dorește să aibă propriul tanc, propria aeronavă, propria navă și, desigur, dispersia în termeni de investiții, cercetare și dezvoltare [și] achiziții nu favorizează” reînarmarea Europei, a spus el pentru sursa citată.
Dependența Europei față de tehnologia SUA
De asemenea, Europei îi va mai lua cel puțin 10 ani până să poată avea un avion de vânătoare stealth (invizibil – n.r.) produs local. Între timp, multe dintre cele 13 țări europene care au cumpărat sau comandat avionul american F-35 continuă să-și mărească flotele.
Europa este în urma Statelor Unite în privința informațiilor satelitare și depinde în mare parte de companiile americane pentru cloud computing-ul care gestionează datele de pe câmpul de luptă. În plus, deși Germania a inventat racheta balistică în urmă cu peste 80 de ani, în prezent, continentul nu produce aproape deloc această armă sau alte tipuri de rachete cu rază foarte lungă de acțiune. Din acest motiv, sistemul american de apărare antirachetă cu rază lungă de acțiune rămâne sistemul preferat al țărilor europene.
Unele națiuni europene încearcă acum să își remedieze deficiențele, de exemplu prin producerea unor rachete cu o rază de peste 1.500 de km, dar aceste proiecte, deși demarate, nu vor fi operaționale mai devreme de 2030, concluzionează WSJ.