Prima ediție a IMM Digital Index relevă că doar 21,64% dintre IMM-urile românești vând efectiv online, în condițiile în care 61% au site propriu și aproape 77% sunt active pe rețelele sociale. Pentru multe firme, digitalizarea înseamnă, în continuare, postări pe Facebook și promovare de bază, fără integrarea unor modele de business digitale care să genereze venituri consistente.
„Transformarea digitală nu mai este o opțiune, ci un element esențial al competitivității economice și al capacității României de a se integra în Uniunea Europeană. Deși avem o infrastructură de conectivitate solidă și un sector IT competitiv, datele arată clar că IMM-urile întâmpină dificultăți reale în adoptarea tehnologiilor digitale și în integrarea acestora în modele de business funcționale. IMM Digital Index a fost conceput tocmai pentru a oferi o imagine realistă și detaliată asupra nivelului de digitalizare, astfel încât politicile publice, investițiile și deciziile de business să fie fundamentate pe date, nu pe percepții”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România.
Prezență online mare, rezultate comerciale mici
Studiul arată un contrast puternic între vizibilitatea digitală și impactul economic. Majoritatea IMM-urilor sunt active în social media, unde preferă Facebook (80%), urmat de Instagram (47%) și WhatsApp (41%). LinkedIn și TikTok sunt folosite de câte 25% dintre companii, în timp ce YouTube și X rămân canale marginale.
Cu toate acestea, doar una din cinci firme reușește să transforme această prezență online în vânzări concrete, semn că digitalizarea este superficială și rar integrată în strategia de business.
Digitalizare „din obligație”, nu din strategie
Tehnologia este adoptată mai ales acolo unde legislația o impune sau unde aduce beneficii imediate. Contabilitatea și facturarea online sunt folosite de peste 93% dintre IMM-uri, iar marketingul digital de peste 76%.
Soluțiile mai complexe, care pot crește productivitatea și eficiența, au o răspândire moderată: ERP este utilizat de 65% dintre firme, automatizarea proceselor de 63%, stocarea în cloud de aproape 63%, iar sistemele CRM de puțin peste 62%.
„Existența unui Index Digital fundamentat pe date concrete este util pentru IMM-uri dar și pentru stat, deoarece permite cunoașterea realității factuale din teren. Îmi doresc ca, gradual, statul să devină un facilitator pe subiectul digitalizării, deoarece digitalizarea reală înseamnă productivitate, eficiență dar și competitivitate inclusiv în relația cu statul”, a declarat Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Investiții minime în oameni și inovație
Datele arată o problemă majoră: firmele investesc extrem de puțin în dezvoltarea competențelor digitale. În medie, doar 3% din cifra de afaceri este alocată trainingului angajaților, iar pentru cercetare și dezvoltare se cheltuie sub 3%.
Mai mult de jumătate dintre angajați au doar competențe digitale medii, iar doar 3,38% sunt evaluați la nivel expert. Doar una din zece firme investește peste 5% din cifra de afaceri în dezvoltarea resurselor umane.
Statul digital: folosit, dar greu de suportat
Interacțiunea online cu instituțiile publice primește nota 5,54 din 10. Majoritatea IMM-urilor folosesc platformele statului din obligație, nu din eficiență.
Antreprenorii reclamă interfețe greoaie, erori tehnice frecvente și lipsa de interoperabilitate, fiind nevoiți să trimită aceleași date pe mai multe platforme diferite.
Cum ar putea arăta viitorul digital al firmelor românești
Experții consultați în cadrul studiului estimează că, în următorii 3–5 ani, companiile vor avea o prezență online mai avansată, cu site-uri integrate cu inteligență artificială, chatbot-uri și vânzări online personalizate.
Este așteptată o tranziție accelerată către soluții digitale în cloud, instrumente de colaborare și servicii SaaS, dar și o presiune tot mai mare pentru simplificarea relației digitale cu statul.