Potrivit lui Kristalina Georgieva, cazul Portugaliei, o economie care a înregistrat creștere constantă și și-a redus datoria publică în ultimii ani, ar trebui „celebrat” mai des. „Noi europenii suntem oameni modești. Nu ne lăudăm”, a declarat Georgieva, sugerând că Europa ar avea nevoie de o schimbare de atitudine într-un context global mai competitiv. Ea a comparat reacțiile europene cu cele ale americanilor, povestind cum un coleg din SUA, după „ceva marginal”, ar fi spus: „Uitați-vă la asta. Sunt grozav. Sunt fantastic”, în timp ce în Europa, „faci ceva extraordinar și spui: «nu-i rău»”.
Declarațiile vin pe fondul unei stări de neliniște în rândul decidenților economici europeni. Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avertizat anterior că UE riscă o „agonie lentă” dacă nu accelerează reformele. Georgieva a admis că lumea intră într-o etapă de competiție mai dură între blocuri geopolitice – un sistem „multipolar”, cum l-a numit într-un discurs – ceea ce reduce spațiul de manevră pentru organizații multilaterale precum FMI.
Georgieva a spus că „factorii geopolitici joacă un rol din ce în ce mai mare în definirea economiei mondiale”. Referindu-se la episodul tensionat legat de Groenlanda, ea a remarcat că faptul că „aliaților le este mai greu să-și păstreze sentimentul de scop comun” reprezintă o „schimbare semnificativă”.
Cu toate acestea, șefa FMI insistă că „destinul Europei este în mâinile europenilor”. Ea a reluat lista de recomandări FMI pentru reformarea economiei UE — în linie cu propunerile din raportul lui Draghi privind competitivitatea din 2024: întărirea pieței unice, reducerea reglementărilor pentru companii și integrarea sistemelor energetice și financiare fragmentate ale continentului. „Este esențial” ca UE să continue reformele, a spus Georgieva, rezumând mesajul printr-un îndemn direct: „Faceți ordine în propria casă”.
Țările ce au trecut „prin mână” FMI în topul creșterilor
În același timp, Georgieva a amintit că trei dintre țările din topul performanțelor, Irlanda, Portugalia și Grecia, au fost sub supravegherea FMI în timpul crizei zonei euro, când au acceptat programe dure de reforme structurale, cu creșteri de taxe și tăieri masive ale cheltuielilor publice. În cazul Greciei, aceste reforme au fost urmate de creșteri accentuate ale șomajului și ale sărăciei, iar PIB-ul pe cap de locuitor nu a revenit nici astăzi la nivelul de dinaintea crizei.