În premieră pentru piața locală, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor a depășit pragul de 3 miliarde de euro în mai multe luni ale anului 2025, potrivit datelor Băncii Naționale a României, citate de analiștii Ziarului Financiar.
Românii au cumpărat masiv valută
În luna mai, românii au schimbat cele mai mari sume de lei în valută din ultimii ani. Nivelul ridicat a fost pus pe seama crizei politice și a incertitudinilor legate de alegerile prezidențiale, care au pus presiune pe cursul de schimb.
Schimburile valutare au crescut din nou spre finalul anului. În decembrie, tranzacțiile zilnice au depășit 3,4 miliarde de euro, foarte aproape de recordul din primăvară.
Valori ridicate au fost consemnate și în alte luni ale anului. În aprilie, volumul mediu zilnic s-a situat la 3,2 miliarde de euro, în iulie la 2,8 miliarde de euro, iar în martie și octombrie la aproximativ 2,7 miliarde de euro. În luna noiembrie, schimburile zilnice au coborât la 2,6 miliarde de euro.
Diferențe mari față de criza din 2008–2009
La polul opus, cele mai mici sume tranzacționate au fost raportate în iunie, cu aproximativ 2,2 miliarde de euro, precum și în ianuarie și august, când tranzacțiile zilnice s-au situat în jurul nivelului de 2,3 miliarde de euro.
Comparativ cu perioadele de criză din trecut, creșterea este semnificativă. În anii 2008-2009, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor valutare se situa, în general, între 1 și 2 miliarde de euro. Doar ocazional era atins un vârf de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Ce urmează în 2026
Creșterea puternică a tranzacțiilor din 2025 a fost însoțită și de tensiuni pe cursul de schimb. În primăvară, euro a depășit pragul psihologic de 5 lei, iar la începutul lunii mai a urcat până la un maxim istoric de peste 5,12 lei/euro. Ulterior, piața s-a stabilizat parțial, iar la finalul anului 2025 cursul de schimb era cu aproximativ 2,5% peste nivelul de la sfârșitul anului 2024.
Pentru 2026, prognozele majorității băncilor indică un curs relativ stabil, sub nivelul de 5,2 lei/euro. Totuși, riscurile rămân ridicate, în principal din cauza deficitelor mari și a tensiunilor politice interne și externe.