China este considerată de zeci de ani „fabrica lumii”. Capacitatea sa de a produce cantități uriașe de produse diverse la costuri competitive a făcut ca PIB-ul său să crească într-un ritm de aproximativ 10% pe an în ultimele două decenii, consolidându-o ca principala putere manufacturieră și a treia economie mondială, potrivit La Vanguardia.
Acest spirit pare să fie o constantă care s-a manifestat de-a lungul istoriei uriașului asiatic. Sau cel puțin asta sugerează un articol publicat marți în revista Nature Communications, în care se explică faptul că hominizii din centrul Chinei ar fi fabricat unelte sofisticate în urmă cu 160.000 de ani.
Asia nu a rămas în urmă
Această descoperire, potrivit cercetătorilor de la Academia Chineză de Științe, contrazice percepția răspândită conform căreia tehnologia uneltelor din piatră din Asia ar fi rămas în urma celei dezvoltate în Europa și Africa în aceeași perioadă.
„Inovațiile în tehnologia uneltelor din piatră, precum instrumentele din os, utilizarea lor ca podoabe personale și pigmenții, sunt de obicei asociate cu progrese în complexitatea comportamentului primilor oameni”, scrie Shi-Xia Yang, autorul principal al studiului.
Arheologii cred că acest tip de evoluții s-a produs în Africa și Europa Occidentală în ultima parte a Pleistocenului Mijlociu, între aproximativ 300.000 și 50.000 de ani în urmă. Până acum însă, registrul arheologic din Asia sugera că uneltele complexe nu au apărut decât mult mai târziu, în urmă cu circa 40.000 de ani.
Shi-Xia Yang și echipa sa au descoperit unelte realizate în principal din cuarț și cuarțit, datate între 160.000 și 72.000 de ani vechime, în urma unor săpături efectuate într-un sit arheologic din Xigou, în regiunea lacului de acumulare Danjiangkou (provincia Henan, centrul Chinei).
Cea mai veche dovadă a existenței uneltelor în Asia de Est
Specialiștii au identificat instrumente cu o parte funcțională atașată de un mâner, ceea ce reprezintă cea mai veche dovadă cunoscută a existenței uneltelor compozite în Asia de Est. Majoritatea artefactelor măsoară sub 50 de milimetri și au fost descoperite sub formă de fragmente, precum așchii și bucăți rupte.
Tehnicile folosite pentru a produce o gamă atât de variată de instrumente, inclusiv pentru tăiere, răzuire și perforare, „par să fi fost bine stabilite și implică mai multe etape intermediare, ceea ce demonstrează planificare și capacitate de anticipare”, subliniază autorii studiului.
Aceste unelte, adaugă cercetătorii de la Academia Chineză de Științe, ar fi putut fi folosite pentru tăierea materialelor vegetale, precum lemnul sau trestia, lucru stabilit pe baza urmelor microscopice de uzură observate pe suprafața instrumentelor.
„Aceste progrese tehnologice corespund cu dovezi recente privind creiere mai mari la hominizii din regiune”, afirmă experții, sugerând că acești strămoși umani realizau probabil unelte complexe în întreaga Asie la sfârșitul Pleistocenului Mijlociu și începutul celui Târziu, nu doar în Africa și Europa Occidentală.
Primele populații de Homo sapiens nu au apărut în Asia decât în urmă cu aproximativ 80.000 până la 120.000 de ani, conform unor dinți descoperiți în peștera Fuyan din Daoxian, în sudul Chinei.
„Inovațiile complexe documentate la Xigou indică faptul că hominizii, poate denisovanii, au dezvoltat strategii care le-au îmbunătățit capacitatea de supraviețuire”, concluzionează specialiștii.