Trump a făcut anunțul într-un mesaj publicat pe rețeaua Truth Social, unde l-a lăudat pe Warsh și a transmis că are deplină încredere în capacitatea acestuia de a conduce cea mai importantă bancă centrală din lume.
„Îl cunosc pe Kevin Warsh de foarte mult timp și nu am nicio îndoială că va rămâne în istorie ca unul dintre MARII președinți ai Rezervei Federale, poate chiar cel mai bun. Nu te va dezamăgi niciodată.”
Kevin Warsh a fost membru al Consiliului Guvernatorilor Rezervei Federale între 2006 și 2011, perioadă în care a jucat un rol esențial în gestionarea colapsului financiar din 2008. La momentul numirii sale, a fost unul dintre cei mai tineri guvernatori din istoria instituției, scrie Baha.
În timpul crizei, Warsh a fost principala legătură a Fed cu Wall Street și cu marile bănci americane, participând la deciziile care au stabilizat sistemul financiar după prăbușirea piețelor. Tot atunci, a reprezentat banca centrală a SUA în cadrul reuniunilor G20, unde se coordonau răspunsurile economice globale.
Rol important în politica financiară internațională
După plecarea de la Rezerva Federală, Kevin Warsh a activat atât în mediul academic, cât și în sectorul financiar privat. Este profesor și cercetător asociat la Stanford și la Hoover Institution, una dintre cele mai influente structuri de analiză economică din SUA.
De-a lungul anilor, Warsh s-a remarcat prin poziții ferme legate de inflație, datorie publică și rolul băncilor centrale în economie. Inițial cunoscut ca susținător al unei politici monetare stricte, în ultima perioadă a devenit mai deschis față de reducerea ratelor dobânzilor, o direcție pe care Donald Trump a susținut-o constant.
Nominalizarea sa vine în contextul în care mandatul actualului președinte al Fed, Jerome Powell, se apropie de final. Pentru a prelua oficial funcția, Kevin Warsh trebuie să fie confirmat de Senatul Statelor Unite, procedură care poate dura mai multe luni.
Alegerea lui Trump este privită de analiști ca un semnal clar privind dorința Casei Albe de a influența direcția politicii monetare, într-un moment în care inflația, dobânzile și costul creditelor rămân subiecte sensibile pentru economia americană și pentru piețele globale.