În pofida discuțiilor publice și a nemulțumirilor exprimate inclusiv de mediul academic din Republica Moldova și România, procesul de lichidare a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul continuă. Proiectul de hotărâre urmează să fie examinat la ședința Guvernului Republicii Moldova din 4 februarie 2026.
Potrivit proiectului, universitatea din Cahul va fi absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei, iar în municipiu va fi instituit un Centru Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, care va funcționa în cadrul UTM. Reorganizarea presupune încetarea existenței juridice a universității din Cahul ca instituție de sine stătătoare.
Documentul prevede transferul cadrelor didactice și al studenților către Universitatea Tehnică a Moldovei, precum și preluarea patrimoniului și a obligațiilor instituției absorbite. Totodată, proiectul stabilește că, în cazul imposibilității transferului unor angajați, aceștia pot fi disponibilizați, conform legislației muncii.
Activitatea academică din Cahul ar urma să continue sub noua formă instituțională, însă fără statut de universitate independentă.
Proiectul de hotărâre este promovat în contextul reformei sistemului de învățământ superior, în pofida pozițiilor critice formulate public de cadre universitare, organizații profesionale și reprezentanți ai mediului academic, care au avertizat asupra riscurilor pentru autonomia universitară și pentru dezvoltarea regională a sudului Republicii Moldova.
În spațiul public au apărut și acuzații potrivit cărora modificările propuse la Codul Educației și procesul de comasare ar putea crea condiții pentru obținerea unui al treilea mandat de rector la Universitatea Tehnică a Moldovei. Criticii au susținut că proiectele ar fi, în percepția lor, „dedicate” unor interese legate de mandatul actualului rector al UTM, Viorel Bostan, aflat la conducerea instituției din 2016.
Studenți și organizații academice au exprimat opoziție față de comasare, invocând inclusiv posibilitatea ca aceasta să faciliteze organizarea unui nou concurs pentru funcția de rector, în care actualul rector al UTM ar putea candida din nou.
Acuzațiile au fost respinse atât de rectorul UTM, cât și de reprezentanți ai autorităților, care au declarat că funcția de rector este ocupată în urma alegerilor universitare și că modificările legislative nu vizează interese personale, ci țin de continuitatea proceselor de reorganizare din sistemul de învățământ superior.
Concomitent cu proiectul de reorganizare a universității din Cahul, pe agenda Guvernului se află și un proiect care introduce norme noi privind mandatele funcțiilor de conducere din universități. Potrivit documentului, „funcția de rector și decan poate fi deținută de una și aceeași persoană nu mai mult de două mandate consecutive, a câte 5 ani fiecare”.
Totodată, proiectul prevede o excepție de la această regulă. „Persoana care deține funcția de rector, în mandatul căreia instituția de învățământ este reorganizată prin absorbția unei instituții de învățământ superior, are dreptul de a deține trei mandate consecutive”, se menționează în textul propus.
Documentul mai stabilește că „mandatul rectorului și al prorectorilor încetează de drept la atingerea vârstei de 65 de ani”. De asemenea, este introdusă o normă nouă potrivit căreia „mandatul prorectorului încetează de drept la data începerii unui nou mandat de rector”.