Gabriel Bogdan Ștețco: România și Moldova trebuie să își întărească relațiile prin încredere

Care este scopul principal al vizitei dumneavoastră și ce mesaj doriți să transmiteți în contextul relațiilor economice dintre România și Republica Moldova?

Sunt prezent la Chișinău pentru câteva zile, având mai multe obiective pe ordinea de zi. În primul rând, unul dintre acestea este legat de ceea ce se întâmplă la târgul de turism și de colaborarea în acest domeniu, deoarece turismul reprezintă un segment important. De asemenea, am avut la Chișinău mai multe întâlniri cu secretari de stat, cu omologul din Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, domnul Oleg Bivol, precum și cu alți reprezentanți ai statului Republica Moldova, întrucât ne dorim ca, prin toate aceste interacțiuni, să fim cu adevărat sprijiniți în procesul de aderare.

De asemenea, vreau să știți că un moment important al vizitei mele aici este întâlnirea pe care am avut-o deja la Universitatea de Stat din Moldova, deoarece cred că economiile competitive și mediul de afaceri pot fi mult mai bine ancorate în piață atunci când au alături universități sau institute de cercetare și inovare, care să le sprijine în tot ceea ce înseamnă procesul de business.

Așadar, vizita include mai multe domenii, discuții și paliere, însă este, înainte de toate, o vizită prin care îmi doresc să creștem încrederea între cele două state, să consolidăm încrederea între autorități, să fim parteneri și să dezvoltăm aceste relații, astfel încât atât Republica Moldova, cât și noi, ca stat, să simțim că, într-adevăr, dialogăm, suntem aproape de frații noștri și ne aflăm, într-un fel, sub aceeași umbrelă.

Având în vedere că România este principalul partener economic al Moldovei, cum vedeți colaborarea economică bilaterală și ce proiecte concrete sprijină integrarea Moldovei în piața europeană?

Așa cum bine știți și dumneavoastră, ultimii ani ne-au arătat că schimburile comerciale și relațiile economice dintre cele două state au crescut. Dacă discutăm despre anul 2024, vorbim de peste 3 miliarde de euro în schimburi comerciale. Vedem deja că, în primele 10 luni ale anului 2025, această sumă, această valoare de 3 miliarde de euro, a fost deja depășită, urmând ca lunile noiembrie și decembrie să aducă un surplus în aceste schimburi comerciale și poate chiar să sperăm că vom ajunge undeva la 3,5–3,7, spre 4 miliarde de euro. Acest lucru înseamnă un lucru bun pentru economiile celor două țări.

Desigur, în toate aceste schimburi comerciale, România are un export de 2,5 miliarde de euro, o sumă consistentă, dar și Republica Moldova are peste 1 miliard de euro, ceea ce face ca aceste schimburi să fie interesante din perspectivă economică și să contribuie cu adevărat la consolidarea celor două economii, pentru că, până la urmă, aceste schimburi au un rol extrem de important în consolidarea economiilor fiecărei țări.

De asemenea, așa cum bine știți și dumneavoastră, facem eforturi extrem de importante și muncim pentru ca România să fie mult mai bine conectată cu Moldova. Când spun Moldova, mă refer la partea de Moldova din țara noastră, din România, dar, în același timp, această conectivitate duce la o conectivitate și mai bună cu Republica Moldova. Și aici putem discuta, inclusiv punctual, despre ceea ce se întâmplă la Ungheni, despre podul de la Ungheni și despre modul în care încercăm ca, dincolo de podul de la Ungheni, să sprijinim efectiv, cu 5 km de autostradă, pe teritoriul Republicii Moldova, astfel încât această conectivitate să fie mult mai bună.

Așadar, vom avea, într-o perioadă de timp relativ scurtă, în câțiva ani, o conectivitate mult mai bună de la București spre Iași și spre Siret, inclusiv spre zona Ungheni, care, mai apoi, să facă legătura cu Chișinău. Ne dorim ca această conectivitate între cele două capitale să fie finalizată cât mai repede, deoarece acest lucru va ajuta la o mobilitate mai bună, va facilita schimburi comerciale mult mai bune și mai rapide și va face ca atât noi, cât și Republica Moldova, să fim mult mai competitivi în această zonă. De aceea, sprijinim astfel de inițiative, suntem proactivi în a sprijini Republica Moldova și muncim extrem de mult ca această componentă de infrastructură să fie pusă cât mai rapid în operă și să aducă plusvaloare în toate procesele comerciale și în schimburile economice bilaterale.

Cum se vede astăzi de la București economia Republicii Moldova?

Este o economie în creștere, o economie cu potențial, o economie care, desigur, mai are încă mult de lucru pentru a putea fi consolidată. Însă eu cred că faceți pași importanți în această direcție și cred că simplul fapt că v-ați asumat acest proces de aderare la Uniunea Europeană vă va face să fiți mult mai aplicați, mai sustenabili, mai rentabili și să reușiți să dezvoltați și, cu adevărat, să simțiți o creștere economică și o economie mult mai stabilă.

Am avut discuții recente pe acest subiect și înțelesesem că, dacă în anul 2024 ați avut o economie cu o ușoară creștere, mai degrabă de stagnare, am văzut deja un an 2025 în care economia dumneavoastră, economia Republicii Moldova, a crescut mult mai bine. Acest lucru înseamnă că faceți eforturi și că aceste eforturi se văd deja în economie.

Acest lucru arată că sunteți pe drumul cel bun și nu putem decât să ne bucurăm.

Ați vorbit un pic mai devreme despre turism. Turismul poate fi un pod foarte bun între România și Republica Moldova. Se vorbește despre trasee turistice comune sau proiecte care să îi încurajeze pe turiști să descopere ambele maluri ale Prutului?

Da, cu siguranță rutele turistice, rutele culturale, rutele care unesc cele două țări de pe cele două maluri pot aduce, până la urmă, beneficii și în economie. Înțeleg că deja avem, cumva, un început de astfel de rute culturale sau rute turistice. Am fost astăzi la standurile de la târgul de turism și am văzut deja reprezentanți din Republica Moldova — agenții și agenți economici — care au parteneriate cu autorități sau cu antreprenori din România și care gândesc împreună circuite comune.

Am văzut, în zona Botoșaniului, că există o mișcare extrem de în creștere pentru schimburi de turiști dintr-o parte în alta, astfel încât, în cadrul unui circuit turistic, câteva zile să fie petrecute în Moldova și câteva zile în România. Așadar, și aceste lucruri se află într-o continuă dezvoltare, însă și aici discutăm despre infrastructură, pentru că aceasta ajută la o mobilitate mult mai bună, la o rapiditate mai mare în alegerea unei anumite destinații și în a-l determina pe turist să își dorească să ajungă într-o anumită destinație, deoarece traseul până acolo este relativ facil.

Iar, ca o concluzie, toate aceste aspecte nu fac altceva decât să te facă mult mai relevant pe piața turistică și mult mai competitiv, în adevăratul sens al cuvântului, pentru că ești aproape, ești ușor accesibil și ești mult mai bine interconectat cu alte destinații din Europa și, evident, din România.

În Republica Moldova a fost recent aprobat oferirea tichetelor de vacanță. În România acest mecanism mai este funcțional? Din experiența României, considerați că voucherele de vacanță pot aduce un plus real dezvoltării turismului?

Da, voucherele de vacanță pot aduce un plus real în dezvoltarea turistică din mai multe perspective. O primă perspectivă pe care voucherele de vacanță o oferă este aceea că operatorii din turism ajung să își declare cu adevărat veniturile pe care le încasează. Cred că, pentru statul Republicii Moldova, este extrem de important ca toți acești operatori să fie identificați și să fie contributorii la economia țării.

Acest lucru se poate realiza și prin acest sistem, desigur, alături de multe alte mecanisme, însă fiecare își va dori să fie fiscalizat pentru a putea beneficia de aceste vouchere. Aici mă refer la operatorii economici. Pe de altă parte, este un impuls, un imbold, o sumă de bani pe care operatorii economici o pot primi și care îi poate ajuta să se dezvolte din perspectiva investițiilor pe care le fac și, mai mult decât atât, le poate asigura o predictibilitate pe câțiva ani.

Pentru că știi că, în fiecare an, vei avea un număr garantat de turiști care vor veni să folosească aceste vouchere de vacanță. Sigur că ideal este ca aceste vouchere de vacanță, aceste subvenții, până la urmă, aceste intervenții prin care operatorii din turism și, în cele din urmă, angajații statului au de câștigat, să nu fie pe o perioadă nedefinită sau să fie percepute ca o subvenție care va funcționa permanent. Este o perioadă în care statul moldovean trebuie să se folosească de acest instrument, dar, din punctul meu de vedere, este o perioadă care va trebui să se încheie la un moment dat, pentru că acesta este, până la urmă, unul dintre rolurile statului: să intervină temporar într-o anumită zonă a economiei, să ajute ca acea zonă să se dezvolte, iar ulterior acea zonă să aibă capacitatea să meargă singură pe picioarele ei.

Și acesta este un lucru greu de explicat în țări precum România și Moldova, pentru că am trăit ani de zile ancorați într-o altă realitate, în care statul reușea să subvenționeze, prin tot felul de mecanisme, diverse întreprinderi, companii de stat sau alte tipuri de activități economice, fără a vedea dacă acestea sunt cu adevărat rentabile sau nu. De aceea vă spun: da, trebuie susținut, dar nu pe o perioadă nelimitată, pentru că altfel nu face decât să creeze, până la urmă, o concurență neloială cu alte state. Mă refer aici la o piață unică: veți adera la Uniunea Europeană și veți vedea că veți face parte dintr-o piață unică, o piață comună cu întreaga Europă. Iar atunci trebuie să fiți competitivi pe întreaga piață, iar această subvenționare va trebui analizată în timp pentru a vedea în ce măsură își mai produce efectele.

Digitalizarea este un pilon important al reformelor economice. Cum poate România sprijini Republica Moldova în acest proces, inclusiv prin transfer de know-how sau proiecte comune?

Aici nu îmi face neapărat mare plăcere să vorbesc și mă simt, așa, ușor, într-o zonă în care, sigur, pe de o parte mă și bucur. Cred că și noi avem de învățat mult, pe zona aceasta de digitalizare, de la Republica Moldova și, cumva, pare că ați luat-o înainte, că ați făcut progrese importante. Cumva, pare că sunteți foarte bine poziționați pe această zonă de digitalizare, care reprezintă un segment important al economiei. Și cred că aici nu știu dacă noi, neapărat, vă putem oferi foarte multe lucruri de învățat, dar cu siguranță există lucruri care pot fi învățate de ambele părți. Totodată, cred că și noi avem foarte multe lucruri de oferit și de spus.

Iar noi, ca stat, ca țară-soră de pe celălalt mal al Prutului, putem fi mai bine ancorați în ceea ce faceți pe zona de digitalizare.

Care ar fi anume tururile?

Acum nu vreau să intru în tot felul de detalii, pentru că nu cunosc foarte multe detalii pe această zonă, dar, atunci când discut cu colegii mei despre digitalizare, despre procesele de digitalizare sau despre documente pe care un simplu cetățean le are pe telefon ori despre diferite tipuri de servicii digitale pe care le poate accesa, înțeleg că dumneavoastră sunteți mult mai avansați.

Republica Moldova trece prin acest parcurs european. În ceea ce vă privește, adică ministerul din care faceți parte, cum a fost colaborarea în această perioadă? Știm că România ne-a susținut mult în acest proces.

Eu cred că, de ambele părți, există un interes crescut de întrajutorare. Și cred că și noi ne dorim să sprijinim Republica Moldova fără echivoc. Am făcut acest lucru de ani de zile, îl facem în continuare și ne asumăm să continuăm această acțiune.

Și nu știu dacă observați, de obicei, la fiecare schimbare de guvern sau la fiecare schimbare de președinte de stat, prima vizită oficială pe care o face un reprezentant al statului român este în Republica Moldova, tocmai pentru a arăta de fiecare dată că rămânem consecvenți principiilor și parteneriatelor pe care le-am asumat împreună. Da, e o zonă în care, cu siguranță, în fiecare zi putem învăța lucruri, putem crește interacțiunea și putem fi mai proactivi, pentru că, până la urmă, din perspectivă economică, din perspectivă de securitate, din perspectivă turistică și în orice altă formă doriți să o discutăm, putem face progrese.

Ați menționat mai devreme Universitatea de Stat și că ați avut o vizită. Ați putea să ne oferiți mai multe detalii?

Da, am avut o vizită la Universitatea de Stat din Moldova, pentru că, vedeți dumneavoastră, este extrem de important ca în aceste interacțiuni și în economia reală a unui stat să avem prezentă și partea de cercetare, partea academică și partea de inovare în toate procesele. Poți deveni o economie mult mai puternică și mult mai competitivă dacă, de fiecare dată, ești aproape de tot ceea ce înseamnă progresele tehnologice și de tot ceea ce înseamnă perspectivele academice asupra unei industrii sau asupra unui domeniu.

Și aici, pentru că și noi, în România, am stagnat puțin și am început mai greu, nu am știut să investim suficient în institutele de cercetare și în institutele de inovare, și am văzut tot felul de afaceri nou create, tot felul de industrii care s-au dezvoltat, sigur, care au beneficiat de un anumit suport, dar nu suficient de mult.

Și atunci, e clar că, dacă reușești să aduci această zonă de cercetare și inovare foarte aproape de zona de business, ai cu adevărat șanse să crești un business sănătos, mult mai sustenabil și rentabil pe o perioadă mult mai lungă.

Și acesta a fost scopul întâlnirii de acolo: ca, împreună cu ministerul nostru, împreună cu Universitatea de Stat și împreună cu alte institute pe care le avem în țară, să reușim să angrenăm un acord prin care să beneficiați de tot ceea ce știm noi în această zonă și, sigur, și de ceea ce puteți oferi voi, astfel încât să fim împreună mai puternici.

Pentru că ideea de a fi împreună mai puternici, ca economie și ca zonă din această parte a continentului, este extrem de importantă și ne poate oferi mult mai multe perspective de dezvoltare. Cred că, pe viitor, multe dintre lucrurile care trebuie negociate trebuie să fie discutate într-un parteneriat serios și asumat între cele două state.

Vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție.

Mulțumesc și eu! Sper că v-am răspuns la toate întrebările și că am oferit răspunsuri care să vă mulțumească și care, cu adevărat, contribuie la o mai bună colaborare între noi, ca state, și între noi, ca cetățeni, de o parte și de alta a Prutului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

[bzplayer youtube=”https://youtu.be/kmad4o8TC48″ muted=”false”]