Alimentele ultraprocesate sunt concepute pentru a stimula dependența și consumul, în mod similar cu țigările, iar efectele asupra sănătății publice sunt comparabile ca amploare, au spus cercetători de la trei universități din SUA, potrivit The Guardian.
Alimentele ultraprocesate sunt produse fabricate industrial, de multe ori cu emulgatori, coloranți și arome artificiale. În această categorie intră, de exemplu, băuturile răcoritoare și gustările ambalate, precum chipsurile și biscuiții.
Potrivit lucrării semnate de cercetători de la Harvard, Universitatea din Michigan și Universitatea Duke, există similitudini între procesele de producție ale alimentelor ultraprocesate și ale țigărilor, precum și în eforturile producătorilor de a optimiza „dozele” produselor și viteza cu care acestea acționează asupra circuitelor de recompensă din organism.
Autorii studiului cer reguli mai dure
Autorii sugerează că afirmațiile de marketing de pe produse, precum „sărac în grăsimi” sau „fără zahăr”, reprezintă o formă de „cosmetizare” a produselor pentru a părea mai sănătoase, ceea ce poate întârzia măsurile de reglementare.
Concluzia autorilor este că multe alimente ultraprocesate ar trebui tratate ca un risc major pentru sănătatea publică și, prin urmare, ar necesita reguli mai dure, de la restricții de marketing la intervenții mai ferme asupra industriei.
Una dintre autoare, Ashley Gearhardt, psiholog clinician specializat în dependență, a spus că pacienții ei descriu o relație cu aceste produse similară dependenței: poftă puternică, consum repetat și dificultatea de a renunța.
Gearhardt a spus că ar trebui să fie posibilă diferențierea între alimentele ultraprocesate dăunătoare și alte alimente, în același fel în care băuturile alcoolice sunt diferențiate de alte băuturi.
Nu toți specialiștii sunt însă de acord cu comparația directă. Martin Warren, director științific la Quadram Institute, un centru specializat în cercetare alimentară, a spus că, deși există paralele între alimentele ultraprocesate și tutun, autorii riscă o „exagerare” în comparațiile lor.
Potrivit lui, rămâne de clarificat dacă alimentele ultraprocesate sunt, asemenea nicotinei, „intrinsec adictive în sens farmacologic” sau dacă exploatează în principal preferințe învățate, condiționarea recompensei și comoditatea.