Propunerea, discutată de luni de zile atât în interiorul Comisiei, cât și între capitale, ar urma să favorizeze, în special în achizițiile publice, produsele care includ componente „fabricate în Europa”. În viziunea lui Séjourné, regula ar trebui să devină un principiu: atunci când sunt folosiți bani publici europeni, aceștia să sprijine producția din UE și locurile de muncă „de calitate”.
Cum ar funcționa „Made in Europe”
Pe lângă criterii în achizițiile publice, planul ar introduce condiționări pentru companiile care beneficiază de sprijin public: ajutoare de stat, contracte publice sau alte finanțări. Acestea ar putea fi obligate să realizeze „o parte substanțială” din producție în interiorul Uniunii. Séjourné susține că logica ar trebui extinsă și la investițiile străine directe, pentru a proteja activele considerate strategice.
În argumentația sa, oficialul european invocă faptul că marile puteri economice folosesc deja instrumente care favorizează producția internă, iar Europa ar trebui să răspundă printr-un cadru comparabil, fără a-și lăsa industria expusă concurenței globale.
Diviziuni între marile economii și statele mai mici
Inițiativa scoate însă la iveală fracturi politice tot mai vizibile în interiorul Uniunea Europeană. Unele state avertizează că o astfel de „preferință europeană” ar avantaja disproporționat economiile mari și ar putea reduce deschiderea pieței unice, cu riscul de a frâna inovarea și competiția.
De cealaltă parte, tabăra favorabilă susține că, fără instrumente mai ferme de politică industrială, UE riscă să piardă teren în sectoarele-cheie — de la tehnologii curate la producție avansată — într-o lume în care competiția economică și geopolitică sunt tot mai strâns legate.
Subiect fierbinte la reuniunea liderilor UE din 12 februarie
Tema „Made in Europe” este așteptată să ocupe un loc central la reuniunea informală a liderilor UE din 12 februarie, organizată la Alden Biesen, Belgia, la invitația președintelui Consiliul European, António Costa. Discuția vizează conturarea direcției de ansamblu a strategiei europene de competitivitate, iar diplomații se așteaptă la schimburi tensionate pe tema modului în care trebuie protejată și finanțată industria europeană.
Două viziuni: dereglementare vs. investiții commune
Pe fundalul dezbaterii despre „preferința europeană”, statele membre rămân împărțite și asupra rețetei generale pentru relansarea economiei:
Germania și Italia susțin o agendă de simplificare a reglementărilor, inclusiv revizuirea unor reguli climatice considerate împovărătoare pentru industrie, în special pentru sectorul auto. În acest context sunt menționați premierul Giorgia Meloni și cancelarul Friedrich Merz, care ar fi prezentat recent o abordare comună.
Franța și aliații săi împing discuția spre investiții mai mari în inovare și industrie, inclusiv prin ideea de finanțare comună la nivel european, susținută în trecut și de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.
În acest registru, președintele Emmanuel Macron a relansat recent apelul pentru finanțări mai ample pentru inovare și a readus în discuție împrumuturile comune, invocând înăsprirea competiției globale și tensiunile geopolitice. El a sugerat, totodată, că recomandările formulate într-un raport major din 2024 asociat cu Mario Draghi ar trebui „actualizate” în contextul noilor turbulențe internaționale.
Ce urmează
Reuniunea din 12 februarie este văzută ca un moment de clarificare politică: cât de departe poate merge UE în direcția unei preferințe pentru producția internă fără a afecta deschiderea pieței unice și fără a amplifica diferențele dintre economiile mari și cele mici.
În funcție de concluzii, „Made in Europe” ar putea deveni un pilon al viitoarelor inițiative privind competitivitatea sau, dimpotrivă, un nou subiect de dispută între statele membre, într-un moment în care UE încearcă să-și refacă avantajele industriale într-o competiție globală tot mai dură.