Victoria Furtună, președintele Partidului „Moldova Mare”, fost procuror anticorupție, a cerut deputaților să sesizeze Curtea Constituțională în scandalul privind cetățenia și să nu înăsprească legislația.
Într-un apel adresat deputaților din Parlamentul Republicii Moldova, Victoria Furtună a solicitat oprirea inițiativelor legislative care vizează înăsprirea procedurilor privind cetățenia și a cerut intervenția Curtea Constituțională a Republicii Moldova pentru corectarea unei „nedreptăți juridice evidente”.
„Lăsați blogheratul, conferințele sterile și declarațiile pentru camere. Funcția de deputat nu este despre like-uri și sloganuri, ci despre respectarea Constituției și a legii”, a transmis Furtună.
Aceasta a cerut „ferm și categoric” ca deputații să nu înregistreze niciun nou proiect de lege care să înăsprească procedurile privind cetățenia, susținând că problema nu este lipsa de legi, ci aplicarea „greșită și neconstituțională” a celor existente.
În locul inițiativelor pe care le-a calificat drept populiste, Victoria Furtună a solicitat înaintarea de urgență a unei sesizări către Curtea Constituțională pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolului 3 din Legea cu privire la actele de identitate din Sistemul Național de Pașapoarte.
Potrivit acesteia, articolul respectiv contravine direct articolului 8 din Legea cu privire la cetățenie, unde este prevăzut expres că cetățenia Republicii Moldova se dobândește prin naștere, și nu prin buletin, act de identitate sau proceduri administrative ulterioare. „Certificatul de naștere este dovada juridică a cetățeniei. Actele de identitate doar confirmă, nu creează cetățenia”, a subliniat Furtună.
Totodată, liderul Partidul Moldova Mare a afirmat că noțiunea de „carte de identitate” nu există în legislația națională și reprezintă un concept preluat mecanic dintr-un alt sistem juridic. „În Republica Moldova există buletin de identitate, iar acesta nu poate condiționa un drept constituțional”, a declarat ea.
Victoria Furtună a avertizat că, prin interpretarea actuală a legii, persoane născute din părinți cetățeni moldoveni, inclusiv din diaspora, sunt tratate ca și cum ar fi obligate să-și „redobândească” cetățenia după împlinirea vârstei de 18 ani, doar pentru că nu și-au perfectat un act administrativ.
„Aceasta creează apatridie de facto, discriminare și încălcări grave ale obligațiilor internaționale ale statului”, a mai spus Furtună, subliniind că rolul deputaților nu este „să inventeze obstacole, ci să restabilească legalitatea”.
Amintim că modificările operate în legislația privind cetățenia au generat critici și îngrijorări legate de modul în care sunt interpretate și aplicate normele în vigoare. După introducerea unor proceduri mai stricte de depunere și verificare a cererilor, au apărut situații în care tineri născuți din părinți cetățeni moldoveni, care nu și-au perfectat la timp buletinul de identitate, sunt puși în situația de a parcurge proceduri suplimentare după împlinirea vârstei de 18 ani pentru a-și „reconfirma” cetățenia. Potrivit criticilor, această practică contravine principiului potrivit căruia cetățenia se dobândește prin naștere și nu printr-un act administrativ. Autoritățile au precizat recent că lipsa unui act de identitate nu echivalează cu lipsa cetățeniei Republicii Moldova, subliniind că acest drept rămâne garantat indiferent de formalitățile administrative.