Potrivit unor surse din apărarea britanică, citate de The Guardian, opțiuni militare pentru capturarea unei nave au fost deja analizate în discuțiile cu aliații NATO. Ideea nu este una teoretică, ci a fost luată în calcul în mod concret, pe fondul sancțiunilor și al eforturilor de a limita exporturile energetice rusești.
Nave fără stat
„Marina Regală britanică ar putea contesta mai multe nave în baza dreptului maritim, deoarece sunt practic fără stat. Dar nu au făcut-o, din cauza riscurilor de escaladare”, au explicat analiștii Lloyd’s List, specializată în transport maritim. Numai în ianuarie, au fost observate 23 de nave din așa-numita „flotă fantomă” în Canalul Mânecii și în Marea Baltică, multe dintre ele folosind pavilioane false sau frauduloase. O parte dintre aceste petroliere sunt implicate în transportul de petrol rusesc către China, India și Turcia.
Militarii, nerăbdători să intervină
Royal Marines (pușcașii marini ai Marii Britanii) au prezentat recent parlamentarilor britanici o informare despre amenințările venite din partea Rusiei și situația din zona arctică. Militarii sunt „nerăbdători” să primească ordinul de a interveni și de a captura o navă suspectă, au precizat cei implicați.
Riscul unei reacții rusești de proporții
Un precedent există deja. Cu aproximativ o lună în urmă, Statele Unite au urmărit petrolierul Marinera din Caraibe până în nordul Atlanticului și l-au confiscat între Scoția și Islanda, cu sprijin britanic. Nava folosea inițial un pavilion fals, apoi s-a reînregistrat ca navă rusească în timpul urmăririi, într-o încercare eșuată de a evita capturarea.
Reacția Moscovei a fost atunci limitată, însă experții spun că o operațiune condusă direct de Marea Britanie sau de state europene ar putea fi mai tensionată. „Moscova ar răspunde probabil mai robust”, spun analiștii, adăugând că riscurile ar fi mai mici dacă o confiscare ar avea loc departe de Marea Baltică sau de zona arctică.
Londra va găzdui în curând o reuniune a statelor baltice și nordice pentru a discuta „opțiuni militare pe care le-ar putea folosi”, potrivit ministrului britanic al Apărării, John Healey. El a sugerat că petrolul confiscat ar putea fi vândut, iar banii direcționați către Ucraina.
Șase milioane de barili pleacă zilnic pe mare
Rusia produce aproximativ 10 milioane de barili de petrol pe zi, iar din cele aproximativ 7 milioane exportate, între 5 și 6 milioane sunt transportate pe mare. 60% din aceste volume ajung în China și India.
Moscova a investit aproximativ 15 miliarde de dolari în achiziția a circa 400 de petroliere vechi, multe de peste 20 de ani, pentru a-și crea propria „flotă fantomă”, după sancțiunile Occidentului.
„Este o colecție de nave vechi, prost întreținute, deținute netransparent, adesea subasigurate și care arborează pavilioane din jurisdicții cu controale slabe, folosind tot mai des pavilioane false”, au explicat experții Royal United Services Institute.
Peste 200 de nave încă active
Tocmai această practică face navele vulnerabile. Dacă un vas folosește pavilioane false sau multiple, el poate fi considerat, în teorie, fără stat și poate fi confiscat, deși interpretarea juridică diferă de la o țară la alta.
În prezent, peste 200 de nave asociate Rusiei din această flotă operează încă, deși flota oficială sub pavilion rusesc este în creștere și transportă acum peste jumătate din exporturi.
Interdicție totală pentru navele rusești?
Presiunea vine într-un moment sensibil pentru economia rusă. Potrivit Yuliei Pavytska, specialist în sancțiuni la Kyiv School of Economics Institute, veniturile Kremlinului din petrol și gaze „au scăzut cu 24% în 2025”, ajungând la 8,5 trilioane de ruble. Acestea au reprezentat 22% din veniturile statului, față de 41% în 2022.
În paralel, UE analizează noi măsuri, inclusiv o interdicție totală privind furnizarea de servicii maritime, precum asigurările, pentru navele rusești, o decizie care ar fi „foarte dureroasă” pentru Moscova, mai ales dacă ar fi însoțită de acțiuni militare.