„Inteligența artificială nu mai este un subiect abstract sau o tehnologie îndepărtată din Silicon Valley. Este deja prezentă în fiecare aspect al vieții noastre, de la informația pe care o consumăm până la deciziile financiare, profesionale sau medicale care ne privesc direct”, a transmis Baciu.
Potrivit acestuia, platformele de social media sunt un exemplu clar al modului în care algoritmii AI influențează comportamentul și percepțiile publice. Pe Facebook, o parte semnificativă din conținutul afișat provine de la pagini pe care utilizatorii nu le urmăresc, iar pe TikTok, algoritmii analizează fiecare interacțiune pentru a construi bule informaționale personalizate.
„Social media nu mai este o piață liberă de idei, ci un spațiu filtrat de algoritmi care pot amplifica dezinformarea, radicaliza opinii sau manipula emoții. Fără reguli clare, nimeni nu știe ce decizii iau acești algoritmi”, avertizează deputatul.
Inteligența artificială joacă un rol tot mai important și în domeniul financiar. Deciziile privind acordarea creditelor pot fi influențate de algoritmi care analizează volume mari de date personale, existând riscul unor discriminări pe criterii de gen, vârstă sau etnie, fără ca persoanele afectate să aibă acces la explicații sau mecanisme de contestare.
În piața muncii, Baciu atrage atenția că AI este deja utilizat pe scară largă pentru selecția candidaților.
„Primul ‘recrutor’ care îți citește CV-ul este adesea un algoritm. Există studii care arată că anumite sisteme de screening favorizează sistematic anumite categorii și discriminează altele, chiar și atunci când calificările sunt identice”, a precizat el.
Nici sistemul de sănătate nu este ocolit de aceste transformări. Deși algoritmii de inteligență artificială pot ajuta la detectarea timpurie a unor boli grave, precum cancerul pulmonar, există și riscul unor decizii netransparente în triajul pacienților sau în prioritizarea tratamentelor.
„În lumea AI, prezența unui ‘human in the loop’ devine esențială. Tehnologia trebuie să sprijine decizia umană, nu să o înlocuiască fără responsabilitate”, susține Baciu.
În acest context, deputatul consideră că România se află deja în întârziere. Regulamentul UE privind Inteligența Artificială este în vigoare din august 2024, iar termenul pentru desemnarea autorității naționale competente a fost depășit, fără ca România să fi făcut pașii necesari.
„Alte state au acționat rapid. Spania a creat prima agenție de supraveghere AI din UE, Italia a adoptat o lege națională dedicată, iar Germania are o comisie parlamentară cu atribuții explicite în domeniu. România nu își permite să rămână spectator”, a declarat Baciu.
Totuși, acesta subliniază că România are avantaje strategice importante: o forță de muncă IT numeroasă și bine pregătită, cu zeci de mii de specialiști în AI și machine learning, dar și un potențial energetic relevant pentru dezvoltarea infrastructurii necesare inteligenței artificiale.
Comisia parlamentară propusă ar urma să aibă atribuții clare: avizarea proiectelor de lege cu impact asupra AI, monitorizarea transpunerii legislației europene, evaluarea riscurilor sistemice, de la deepfake-uri și discriminare algoritmică, până la dezinformare și vulnerabilități cibernetice.
„Scopul principal este protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor în era AI. Nu vorbim despre blocarea inovației, ci despre asigurarea unei direcții sigure, responsabile și centrate pe oameni”, a concluzionat Andrei Baciu.