Uniunea Europeană pregătește un plan fără precedent care ar putea oferi Ucrainei o formă de apartenență parțială la UE chiar din 2027, înainte de finalizarea tuturor reformelor necesare, într-un context marcat de urgență politică și geopolitică la Bruxelles, potrivit unor oficiali și diplomați europeni citați de POLITICO.
La patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei și pe fondul negocierilor privind un posibil acord de pace, Kievul insistă ca aderarea la UE în 2027 să fie inclusă formal în arhitectura postbelică. Planul analizat ar schimba fundamental logica extinderii, permițând Ucrainei să aibă un loc la masa UE înainte de îndeplinirea tuturor criteriilor pentru statutul de membru deplin.
„Rusia va încerca să oprească mișcarea noastră spre UE. De aceea cerem stabilirea unei date clare”, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski, subliniind că o dată fixată ar urma să fie asumată de Ucraina, UE, SUA și Rusia.
Conceptul discutat la Bruxelles, supranumit informal „extindere inversă”, se inspiră din viziunea unei Uniuni cu mai multe viteze promovată de președintele francez Emmanuel Macron. Ideea presupune integrarea politică timpurie, urmată de acordarea graduală a drepturilor și obligațiilor, pe măsură ce reformele sunt implementate.
Oficialii UE consideră că această abordare ar oferi Ucrainei timp pentru consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept, reducând riscul ca țara să își piardă perspectiva europeană. Principalul obstacol rămâne opoziția fermă a premierului ungar Viktor Orban.
Uniunea Europeană a început să „anticipeze” procesul de aderare, oferind Kievului ghidaj informal pentru negocierea clusterelor de aderare. Trei dintre cele șase clustere au fost deja prezentate, iar altele urmează să fie discutate în martie, la o reuniune în Cipru.
La Bruxelles sunt analizate mai multe modele, inclusiv unul care ar permite intrarea formală în UE cu drepturi limitate. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat aceste opțiuni statelor membre. Ideea nu este de a coborî standardele, ci de a transmite un mesaj politic puternic statelor a căror aderare este blocată din cauza războiului sau a opoziției venite din capitale precum Budapesta – nu doar Ucrainei, ci și Republicii Moldova și Albaniei, printre altele.
Deși Volodimir Zelenski a declarat anterior că Ucraina nu va accepta un statut de rang secund în cadrul UE, Kievul ar putea fi deschis unei formule care să consacre oficial parcursul țării către Uniunea Europeană înainte de obținerea calității de membru cu drepturi depline, a spus un oficial familiarizat cu poziția autorităților ucrainene.
Un oficial din Republica Moldova a declarat pentru POLITICO că țara „își dorește să adere la o Uniune Europeană care să funcționeze eficient dincolo de 27 de state membre și salută discuțiile privind reformele interne necesare pentru a face acest lucru posibil”. Totodată, „aderarea deplină – cu drepturi egale și participare completă la procesul decizional al UE – trebuie să rămână destinația clară și finală”.
Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a spus săptămâna trecută că țara este dispusă să își accelereze procesul de aderare la Uniunea Europeană, chiar dacă acest demers ar presupune, într-o primă etapă, intrarea în UE fără statut de membru cu drepturi depline.
Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, a declarat luna trecută pentru POLITICO că o abordare creativă a aderării la Uniunea Europeană este o „idee bună” și că țara sa ar accepta chiar și temporar să nu aibă propriul comisar european.
Orice extindere necesită unanimitate. Premierul ungar Viktor Orban se opune categoric aderării Ucrainei și a transformat subiectul într-o temă centrală de campanie. Bruxelles-ul mizează pe alegerile din aprilie și pe posibilitatea unei schimbări politice la Budapesta, unde liderul opoziției, Peter Magyar, ar putea adopta o linie diferită.
Dacă Orban rămâne la putere, liderii europeni speră într-o intervenție a președintelui SUA, Donald Trump, aliat politic al premierului ungar. Aderarea Ucrainei la UE până în 2027 figurează într-un proiect american de acord de pace, iar Washingtonul ar putea exercita presiuni asupra Budapestei.
Ca ultimă soluție, UE ar putea relua procedura prevăzută de Articolul 7 din tratatele europene, care permite suspendarea drepturilor de vot ale unui stat membru. Deocamdată, Bruxelles-ul evită acest scenariu înaintea alegerilor din Ungaria, dar mai multe capitale îl consideră „absolut posibil” dacă Budapesta continuă să blocheze deciziile strategice ale Uniunii.