UPDATE O nouă amânare
Judecătorii CCR au decis să amâne a 5-a oară o decizie pe pensiile magistraților. Noul termen stabilit pentru ședință este de 18 februarie 2026. Judecătorii au decis să studieze solicitarea ÎCCJ de sesizare a CJUE pe statutul magistraților din România.
UPDATE, ora 10.30:
Toți cei 9 judecători constituționali sunt prezenți la ședința CCR, astfel că curtea poate pronunța o decizie privind legea care pensiilor magistraților. Deși era în concediu, judecătorul Gheorghe Stan a venit la ședință.
ȘTIREA INIȚIALĂ:
Ședința este programată miercuri de la ora 10.00.
O decizie a CCR este însă incertă, după ce unul dintre cei 9 judecători constituționali se află în concediu legal de 8 zile. Potrivit legii de organizare și funcționare a CCR, instanța constituțională nu poate lua o decizie pe constituționalitatea sau nu a proiectului privind pensiile speciale pe care insistă premierul Ilie Bolojan, dacă magistratul care a participat la dezbateri nu este prezent la deliberări.
Ar fi a cincea amânare pe tema reformei pensiilor speciale.
Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care susține că România depinde de decizia CCR pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din PNRR.
Magistratura a considerat scrisoarea premierului Bolojan asupra CCR ca pe o formă de presiune.
Mai mult, într-o mutare de ultimă oră, Curtea Supremă de Justiție din România, condusă de judecătorul Lia Savonea, a cerut marți CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților din România.
Mișcarea vine în contextul blocajului din CCR pe reforma pensiilor magistraților pe care insistă premierul Ilie Bolojan, dar și disputei dintre Executiv și Justiție pe situația pensiilor speciale.
„Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, arată, într-un comunicat, Curtea Supremă de Justiție.