Muza coboară pe pământ și ia forma lui Nicklausse, prietenul devotat care vrea să-l smulgă pe Hoffmann din mrejele iubirilor distrugătoare și să-l dăruiască poeziei. În taverna plină de studenți și alcool, poetul începe să-și spună poveștile, urmărit de enigmaticul Lindorf, duh rău, consilier respectabil, diavol cu mănuși fine.
De câte ori trebuie să ți se rupă inima ca să înveți să nu mai iubești?
Mai întâi, este povestea despre Paris și Olympia, păpușa mecanică, perfecțiunea rece, iubirea proiectată pe un obiect. Hoffmann, orbit de ochelarii fermecați ai lui Coppélius, dansează cu o iluzie până când sticla se sparge și adevărul îl izbește în față: a iubit un mecanism, nu o femeie. Apoi, la München este povestea despre Antonia, artista condamnată. Vocea ei poate cuceri lumea, dar fiecare notă o apropie de moarte. Între iubirea pentru Hoffmann și chemarea muzicii, fata alege scena, împinsă de doctorul Miracle, o nouă mască a demonului, căci csântecul ei final ete și sfârșitul ei.
Poți suporta să privești cum omul pe care îl iubești se distruge singur, iar tu nu-l poți salva?
În Veneția, Giulietta, curtezana seducătoare, îl face pe Hoffmann să-și piardă nu doar inima, ci și umbra, simbolul propriei identități. Diamantul lui Dapertutto strălucește, spada taie, Schlémil cade, iar poetul rămâne din nou singur, trădat de femeia pentru care tocmai a ucis. După toate aceste aventuri, în taverna lui Luther, Hoffmann jură că nu va mai iubi niciodată. Stella pleacă la braț cu Lindorf, iar singura care rămâne este Muza, Nicklausse, gata să-l facă să renască prin artă.
- Regie, mișcare scenică, lighting design: Matteo Mazzoni
- Scenograf decor: Elisabetta Salvatori
- Scenograf costume: Roberta Fratini
- Coregrafie: Beatrice Șerbănescu
- Video design: Luca Attilii
- Asistent regie: Claudia Machedon
- Asistent scenograf decor: Giacomo Callari
- Dirijor: Ciprian Teodorașcu
- Distribuție:
- Lindorf/Coppélius/Miracle: Iustinian Zetea; Dapertutto: Alexandru Constantin; Hoffmann: Daniel Magdal; Olympia/Stella: Monica Luca; Giulietta: Andreea Bucur – debut; Antonia: Simonida Luțescu; Nicklausse: Sidonia Nica; Spalanzani: Liviu Indricău; Nathanael: Ciprian Pahonea; Crespel: Filip Panait; O voce: Adina Secobeanu – debut; Luther: Florin Simionca; Andrés, Cochenille, Franz, Pitichinaccio: Ioan Coca; Hermann: David Miron; Schlémil: Daniel Filipescu
- Cu participarea Orchestrei, Corului, a Baletului Operei Naționale București și a elevilor de la Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali”.
”Les Contes d’Hoffmann” este o coborâre vertiginoasă în locul în care dorința, iluzia și creația se luptă pentru sufletul unui artist. După păpuși perfecte, voci ucigașe și oglinzi care fură identitatea, Hoffmann rămâne gol, frânt, dar viu, iar din ruinele inimii sale se naște poezia. Când femeia pleacă, când demonul învinge, arta devine singura mântuire în timp ce în taverna lui Luther, printre vin, umbre și aplauze, se aude adevărul dureros și sublim: uneori, trebuie să pierzi tot ca să te regăsești pe tine. Dacă ratezi spectacolul de vineri, 13 februarie, ratezi ocazia rară de a trăi, la Opera Națională București, căderea și renașterea unui poet prins între iubire, nebunie și demonii interiori.