„România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi. Are 0 euro în conturi. Iar asta este grav!”, spune Câciu, pe Facebook.
Potrivit fostului ministru, orice plată curentă aferentă proiectelor PNRR se face din bani naționali, pentru care România se împrumută de pe piață cu 7% dobândă.
„Asta pentru că, din iunie 2025 până acum, România nu a tras niciun eurocent din PNRR de la Comisia Europeană. Deși are de primit 3,1 miliarde euro. România a primit 10,5 miliarde de euro (prefinanțări, cerere plată 1, cerere plată 2, repower, cerere plată 3-parțial). La acest moment România a cheltuit circa 11 miliarde euro pe facturile aferente proiectelor din PNRR. În acelasi timp, România are de încasat 3,1 miliarde euro de la Comisia Europeană (840 milioane euro din Cererea de Plată 3 si 2,3 miliarde euro din Cererea de plata 4). Problema este că nu încasează acești bani”, spune Adrian Câciu.
Termene expirate
Fostul ministru al Fondurilor Europene precizează că la cei 840 milioane de euro termenul de validare era 28 de noiembrie iar termenul de încasare ar fi trebuit sa fie 28 ianuarie, ambele termene fiind trecute,
Cu privire la cei 2,3 miliarde euro, aferenți cererii de plată 4, termenul validării de către Comisie a expirat duminică, 15 februarie.
„Personal, am dubii că CP 4 va fi validată mai devreme de mai 2026. Ceea ce este și mai grav! Cele de mai sus rezultă din execuțiile bugetare. De ce nu se prezintă public sși asumat situația și auzim doar de laude privind „explozia absorbției pe PNRR”? Care „explozie”? Cea făcută pe banii pe care deja îi avea România în conturi? Ministrul Fondurilor alege să facă declarații politice în loc să își asume și să explice de ce a pierdut 7 miliarde euro din PNRR? De ce nu a încasat cei 840 milioane euro din CP 3? Ce se întâmplă cu cei 2,3 mld euro din CP 4? Și cum crede el că vom încasa cei 10,5 miliarde euro rămași din PNRR până în august! Eu pot să înțeleg că, actualul ministru al fondurilor este în guvern doar datorită lui Bolojan și dacă pică Bolojan pleacă și el din viața politică mare, dar aici vorbim de riscurile generate de faptul că România nu mai are bani PNRR în conturi (folosește bani naționali, costuri mari dar și, dacă s-ar face corect înregistrarea pe execuție bugetară, deficit temporar mai mare), de faptul ca România nu a încasat 3,1 miliarde euro din PNRR fapt ce produce un „gol de casă” cu riscuri care se translatează inclusiv în rezerve și curs valutar. Care este planul de actiune? Ca marketing știu toți. Banii, unde sunt banii?”, adaugă Adrian Câciu.