Societatea moldovenească devine mai rigidă și mai reticentă în acceptarea diversității. Este concluzia analizei Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) pentru anul 2025 – nivelul distanței sociale a urcat la 2,6 puncte, față de 2,1 în anul precedent (pe o scală de la 0 la 6).
Conform Indexului Distanței Social 2025, societatea moldovenească manifestă, în schimb, o deschidere relativă față de minoritățile etnice și persoanele cu dizabilități, însă ridică ziduri în fața altor categorii.
- Cele mai respinse grupuri: Persoanele LGBT+ înregistrează cel mai mare indice de distanță (5,6), urmate de persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA (4,4) și foștii deținuți (3,6). În aceste cazuri, majoritatea populației refuză orice tip de interacțiune, de la relații de familie până la simpla vecinătate sau colegialitate la locul de muncă.
- Vestea pozitivă: Prejudecățile au scăzut ușor în raport cu persoanele cu dizabilități fizice (indice 1,0) și față de minoritățile lingvistice (persoane de etnie rusă sau care nu vorbesc limba de stat – indice 0,8), sugerând o maturizare a toleranței etnice în Republica Moldova.
„În cazul persoanelor cu HIV/SIDA, aproape jumătate din populație manifestă reticență față de careva relații apropiate, iar altele aproape 50% din populație încearcă să evite chiar și acele relații funcționale, adică vorbim de colegi de muncă sau chiar vizitator al țării” spune Cristina Cojocaru, reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Angelica Frolov, directoarea Centrului GENDERDOC-M, a declarat că rezultatele nu sunt surprinzătoare și că problema nu ține doar de Republica Moldova, ci reflectă o înrăutățire la nivel global. Ea a precizat că alegerile din țară au amplificat situația, discursul de ură împotriva comunității LGBT+ fiind foarte prezent: din 244 de cazuri documentate în perioada electorală, 57 au vizat persoanele LGBT, mai mult de o pătrime, iar acest lucru nu poate rămâne fără consecințe.
Irina Corobcenco, analistă în domeniul combaterii discursului de ură la Promo-LEX, a reiterat legătura dintre alegeri și intensificarea discursului de ură, explicând că numărul cazurilor în cadrul ultimelor alegeri a crescut de 1,7 ori față de scrutinul din 2021. Ea a menționat că, deși această tendință a fost observată și în anii anteriori, anul trecut, în alegerile parlamentare, creșterea a fost semnificativă.
Măsurarea s-a realizat prin replicarea scalei Bogardus, pe un eșantion reprezentativ la nivel național. Indicele variază de la 0 (acceptare totală) la 6 (excludere din țară). Studiul face parte dintr-un efort multianual de monitorizare a echității și incluziunii în Republica Moldova, susținut de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.
Despre Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD): CPD este una dintre organizațiile lidere din Republica Moldova în domeniul egalității de gen și incluziunii sociale, cunoscută pentru cercetare, advocacy și elaborarea politicilor publice.