Creșterea exporturilor moldovenești din 2025, la prima vedere, ar trebui să ne bucure. După mai bine de doi ani de scădere continuă, în a doua jumătate a anului exporturile au început să crească, iar anul a fost finalizat la aproape 3,8 miliarde USD, cu 228 de milioane USD mai mult decât în 2024.
Aici ar trebui să ne oprim și să aplaudăm. Dar nu putem, dacă ne uităm atent la structură.
Din cele 228 de milioane USD creștere, 224 de milioane USD provin din majorarea exporturilor de floarea-soarelui și rapiță. Practic, creșterea exporturilor a fost generată aproape exclusiv de un an agricol favorabil și de prețuri bune la materia primă agricolă pe care o exportăm. Nu industrie. Nu procesare. Nu valoare adăugată.
Aici apare prima îngrijorare serioasă. Dacă acum 20 de ani Moldova exporta, în mare parte, produse alimentare procesate, iar materia primă agricolă reprezenta cel mult 25–30% din exporturile agroindustriale, astăzi situația s-a inversat complet. Exportăm aproape exclusiv materie primă și importăm produse alimentare finite.
În 2025, balanța comercială la produse alimentare a atins, estimativ, un deficit de 270 de milioane USD, un antirecord de neimaginat acum două decenii.
În paralel, deficitul total al balanței comerciale a ajuns la 7,1 miliarde USD. Acum cinci ani era de 2,9 miliarde USD. Într-un singur an, deficitul a crescut cu aproape 1,9 miliarde USD. Ritmul este alarmant și depășește chiar și cele mai sumbre prognoze.
O parte importantă a acestei deteriorări vine din sectorul energetic. Importul de gaze naturale a afectat balanța comercială cu 541 de milioane USD. Importurile au crescut de la 453 de milioane USD în 2024 la 994 de milioane USD în 2025. Conform analizelor noastre anterioare, cel puțin 104 milioane USD reprezintă plăți peste prețul mediu european, generate de achiziții dubioase și ascunse de ANRE timp de un an.
La energia electrică, situația este diferită. Creșterea importurilor cu 343 de milioane USD (de la 127 de milioane la 470 de milioane USD) este, în mare parte, o chestiune de metodologie, deoarece anterior procurările de la Cuciurgan nu erau reflectate ca importuri. Aici nu vorbim neapărat despre o deteriorare structurală, ci despre o reclasificare.
Dar cel mai grav fenomen este în zona alimentară.
Importurile de produse alimentare, fructe și legume au generat aproape 400 de milioane USD din creșterea deficitului comercial. Moldova nu mai produce suficiente produse tradiționale pentru consumul propriu. Importăm masiv inclusiv din Ucraina, țară aflată în război.
Un exemplu clar este sectorul lactatelor. Până în 2022 produceam și consumam anual aproximativ 120 de mii de tone de produse lactate perisabile. În 2025 producem mai puțin de 70 de mii de tone și importăm peste 50 de mii de tone, în special din Ucraina. În doar trei ani am pierdut jumătate din capacitatea internă.
Urmează sectorul cărnii de porc, produsul de bază consumat de moldoveni.
După focarele de pestă porcină din 2025, autoritățile nu au venit cu niciun mecanism real de sprijin pentru fermele comerciale. Nici program de relansare, nici compensații suficiente pentru refacerea efectivelor, nici instrumente de creditare garantată pentru repopulare. Rezultatul este previzibil: scăderea producției interne și creșterea inevitabilă a importurilor.
Astfel, în timp ce pe hârtie exporturile cresc, în realitate pierdem capacitate productivă internă. Exportăm semințe și materie primă, dar importăm tot mai multă mâncare procesată, lactate, carne și legume.
Aceasta nu este o transformare economică sănătoasă. Este o vulnerabilitate structurală.
Creșterea din 2025 este conjuncturală și concentrată într-un singur segment agricol. Deficitul comercial atinge un nivel istoric. Iar fără politici serioase de susținere a procesării interne și a fermelor comerciale, această tendință nu doar că va continua, ci se va accelera.
Vlad Filat, președintele PLDM