Conform unui raport recent publicat de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), terapiile obișnuite își pierd eficiența în fața unor infecții frecvente, precum cele provocate de Salmonella și Campylobacter, mai arată Euronews.
Raportul subliniază că ciprofloxacina, un antibiotic crucial pentru tratarea infecțiilor severe, nu mai funcționează optim împotriva multor tulpini de Salmonella și Campylobacter identificate la oameni și animale.
În anul 2024, datele au arătat că peste 20% din infecțiile cu Salmonella la om au fost rezistente la ciprofloxacină. Aproape o cincime dintre cazurile de Salmonella au prezentat rezistență la mai multe tipuri de antibiotice simultan, ceea ce îngreunează găsirea unui tratament eficient. În cazul Campylobacter, rezistența la ciprofloxacină este atât de ridicată încât acest medicament nu mai este recomandat ca opțiune terapeutică standard în Europa.
Pe lângă ciprofloxacină, s-a observat o rezistență crescută și la alte substanțe utilizate pe scară largă, cum ar fi tetraciclinele, ampicilina și sulfonamidele.
Originea și impactul infecțiilor cu Salmonella și Campylobacter
Aceste două bacterii sunt principalele cauze ale toxiinfecțiilor alimentare în Uniunea Europeană. Riscul de infectare apare cel mai des prin consumul de ouă, lapte nepasteurizat sau carne (în special de pasăre) crudă ori insuficient gătită.
Statistici pentru anul 2024 în UE:
- Campylobacter: 168.396 de cazuri raportate.
- Salmonella: 79.703 de cazuri raportate.
Numărul îmbolnăvirilor este într-o creștere constantă după perioada pandemiei, fenomen explicat de specialiști prin schimbarea dietei (consumul de produse „ready-to-eat”), igiena deficitară în bucătărie și vulnerabilitatea unei populații tot mai îmbătrânite. De remarcat este faptul că, în 2024, produsele de origine vegetală au fost corelate cu cele mai multe decese în focarele alimentare, deși ouăle rămân principala sursă pentru răspândirea Salmonellei.
Strategia „One Health”: o soluție comună pentru rezistența la antibiotice
Autoritățile europene promovează abordarea „One Health” (O singură sănătate), care consideră sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului ca fiind interconectate.
Piotr Kramarz, directorul științific al ECDC, a explicat că rezistența la antimicrobiene în cazul acestor bacterii comune demonstrează clar legătura dintre lanțul alimentar și sănătatea umană. Diferențele de rezistență observate între Diversele state membre ale UE reflectă politicile locale de utilizare a antibioticelor în fermele de animale și în medicină.
Rezistența la antibiotice este una dintre cele mai mari provocări globale. Pe măsură ce medicamentele devin ineficiente, afecțiuni care în trecut erau ușor de tratat pot deveni extrem de periculoase. Instituțiile europene avertizează că sunt necesare eforturi coordonate pentru utilizarea responsabilă a antibioticelor și pentru îmbunătățirea siguranței alimentare, în scopul prevenirii unei crize medicale greu de controlat.