În octombrie anul trecut, după intrarea în vigoare a armistițiului negociat cu sprijinul Statelor Unite, războiul din Fâșia Gaza s-a încheiat, iar lupta Hamas pentru supraviețuire împotriva Israelului s-a transformat într-o confruntare pentru controlul teritoriului enclavei, informează telegraph.md, cu referire la BBC.
În timpul conflictului, unitățile bine pregătite ale grupării au fost înfrânte și transformate în detașamente de gherilă, iar majoritatea liderilor Hamas au fost uciși. Clădirile și infrastructura din Gaza au fost în mare parte distruse, populația a fost nevoită să-și părăsească locuințele, iar viața economică a fost paralizată.
Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, peste 72 000 de persoane au murit în urma atacurilor israeliene pe durata conflictului.
La patru luni după armistițiu, locuitorii spun că Hamas își consolidează din nou controlul asupra securității, colectării taxelor și serviciilor publice. Această situație ridică întrebări legate de strategia pe termen lung a grupării și dacă este dispusă să renunțe la arme și la putere, așa cum prevede a doua etapă a planului de pace propus de președintele american Donald Trump.
„Hamas a restabilit controlul asupra a peste 90% din teritoriile în care era prezent”, afirmă Mohammed Diab, activist din Gaza. „Poliția și serviciile sale de securitate au revenit și patrulează străzile, combat criminalitatea și îi urmăresc pe cei considerați colaboratori sau opozanți. Cetățenii trebuie să se adreseze autorităților Hamas pentru acte de identitate sau servicii medicale. Gruparea își reia controlul asupra sistemului judiciar și al instanțelor.”
Pe piețele din Gaza, comercianții vorbesc despre patrule regulate ale poliției și despre reluarea unui control strict al taxelor și impozitelor oficiale.
„Pe piețe e liniște, dar municipalitatea continuă să ne preseze să plătim chiria”, spune un vânzător, care a cerut să rămână anonim. „În fiecare zi vin cu aceleași cerințe. Spun că, dacă nu plătim, ne vor arunca pe noi și marfa în stradă. Cer 700 de șekeli (aproximativ 225 de dolari) – nimeni nu își permite asta.”
După încetarea focului, alimentele și alte bunuri esențiale au început să intre mai liber în Gaza. Totuși, comercianții autorizați să importe din Israel afirmă că Hamas controlează din nou strict taxarea importurilor.
Un comerciant, sub protecția anonimatului, a declarat că împotriva celor care refuză să plătească sunt folosite forța și amenințările. „Taxele pornesc de la 20 000 de șekeli și cresc în funcție de tipul și cantitatea mărfii. Dacă refuzi, se recurge la forță, uneori la răpiri sau intimidări. Nimeni nu poate evita plata.”
Potrivit activistului Mohammed Diab, Hamas a creat o bază de date cu toți importatorii din Gaza, iar plățile se fac în numerar pentru a nu putea fi urmărite.
Purtătorul de cuvânt al Hamas, Hazem Qassem, a declarat că Gaza se află într-o situație de urgență și necesită „măsuri excepționale”. El a susținut că unele intervenții administrative sunt necesare împotriva comercianților care „profită excesiv” sau refuză să coopereze și a afirmat că este vorba despre o chestiune guvernamentală, „fără legătură cu Hamas”.
Din 2007, guvernarea din Gaza este controlată de Hamas. Fondurile sunt esențiale pentru menținerea puterii – pentru plata salariilor și, potrivit armatei israeliene, pentru refacerea capacităților militare.
„Hamas vede armistițiul ca pe un timp pentru a se regrupa și a continua lupta împotriva noastră”, a declarat locotenent-colonelul Nadav Shoshani, purtător de cuvânt al armatei israeliene. „Războiul nu se va încheia până când Hamas nu va fi dezarmat.”
Armata israeliană susține că Hamas continuă atacurile zilnice asupra trupelor sale. De la intrarea în vigoare a armistițiului, patru soldați israelieni au fost uciși. La rândul său, Ministerul Sănătății din Gaza afirmă că 603 palestinieni au murit în urma atacurilor israeliene repetate după armistițiu.
Un nou Consiliu pentru pace, inițiat de Trump și format din lideri ai mai multor state interesate de viitorul Gazei, urmează să se reunească la Washington. Următoarea etapă a planului – inclusiv reconstrucția enclavei – depinde de dezarmarea Hamas, însă detaliile sunt încă în negociere: cui ar urma să fie predate armele, care arme și cum va fi verificat procesul.
Deși Hamas a declarat că este dispus să „predea puterea și administrarea în toate domeniile” unui nou consiliu tehnocrat palestinian, unii activiști locali susțin că nu există semne reale că gruparea ar fi pregătită să renunțe la control. Recent, au fost anunțate noi numiri în sectorul public, ceea ce criticii interpretează drept o tentativă de a-și păstra influența.
Între timp, Israelul amenință cu reluarea ostilităților dacă Hamas nu acceptă dezarmarea completă. În zonele din jurul orașului Rafah, aflate sub control israelian temporar, au fost pregătite terenuri pentru construirea de locuințe destinate unui număr de aproximativ 200 000 de palestinieni din Gaza, în cadrul planului american.
Mulți locuitori privesc însă mutarea în aceste zone ca pe o trecere „de partea inamicului”. Deocamdată, puțini au ales această opțiune.
După doi ani de război pentru controlul teritoriului, lupta pentru loialitatea și sprijinul populației din Gaza pare abia la început.