Dobânda la care se împrumută România a coborât spre aproximativ 6,4% pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, a anunțat joi, ministrul Finanțelor, într-o postare pe Facebook.
„Fiecare pas corect făcut înseamnă mai multă încredere din partea piețelor și costuri mai mici de finanțare pentru România. După decizia de ieri a CCR privind reforma pensiilor speciale — o reformă esențială, cerută și de UE pentru accesarea fondurilor din PNRR — obligațiunile României pe 10 ani s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului”, a transmis ministrul Finanțelor, într-o postare pe Facebook.
Potrivit lui Alexandru Nazare, continuarea acestui trend înseamnă cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung.
„Scăderea dobânzilor la credite va veni treptat, însă faptul că statul se împrumută mai ieftin este un prim pas necesar. Iar consecvența reformelor se va vedea direct și în buget, prin cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung — adică mai mulți bani pentru investiții și dezvoltare. România merită încrederea tuturor”, a comentat ministrul Finanțelor.
Screenshot
Ce au decis judecătorii constituționali
Reuniți într-o nouă ședință a Curții Constituționale și după 5 amânări, cei 9 judecători ai CCR au luat joi decizia pe reforma pensiilor speciale ale magistraților pe care a insistat premierul Ilie Bolojan. Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
Comisia Europeană a confirmat, la solicitarea Mediafax, că a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale, iar rezultatul evaluării sale privind respectarea jalonului aferent va fi anunțat oficialilor români.
Cât plătește România pe dobânzi externe
Conform celor mai recente date publicate de Banca Națională a Românei, în 2025, datoria externă totală a crescut cu 23,83 miliarde de euro, până la 227,34 miliarde de euro.
Peste trei sferturi din aceasta (78,9%) este datoria externă pe termen lung, respectiv 179,43 miliarde de euro.
În această sumă intră și operațiunile băncii centrale, ale companiilor sau persoanelor private, dar cea mai mare parte provine din creditele administrației publice, respectiv 125,57 de miliarde de euro la finalul anului trecut.
Serviciul datoriei externe – adică suma de plată pentru rate și dobânzi – a fost, în total, de 85,79 de miliarde de euro în 2025.
Din această sumă, costurile administrației publice cu dobânzile au fost de 11,48 de miliarde de euro în 2025, conform datelor BNR.