De la „extras” pe hârtie la schimb de date automat: cum încearcă o economie mică să construiască un stat digital interoperabil cu UE.
Într-o țară unde antreprenorii au învățat că fără semnătură electronică „nu premerge”, Republica Moldova încearcă să facă un salt structural: trecerea de la digitalizarea procedurilor la reconfigurarea statului ca infrastructură de date. Ambiția este clară: până în 2030, 100% din serviciile publice să fie digitale — dar fără a digitaliza birocrația inutilă.
„Noi birocrația n-o să o digitalizăm”, spune Nicoleta Colomeeț, directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE). „Vrem datele să lucreze în numele fiecăruia.”, în cadrul unei noi ediții a Podcast Economic.
În centrul acestei transformări se află aplicația EVO — un punct unic de acces pentru cetățeni și business — și viitorul portofel de identitate digitală, construit conform standardelor Uniunii Europene.
De la „digital instituționalizat” la „digital user-friendly”
Transformarea digitală a Moldovei nu este un proiect recent. „Republica Moldova a pornit acum 15 ani”, afirmă Nicoleta Colomeeț, referindu-se la infrastructura construită în spate — MPass, M-Sign, M-Pay, M-Connect, M-Cloud și alte M-uri. Dar accelerarea ultimilor ani a mutat accentul de la tehnologie la experiența utilizatorului.
„Am început să trecem de la digital instituționalizat la digital user-friendly”, explică ea. „Nu e suficient să ai sistemul, trebuie să-l înțeleagă omul.”
Rezultatele sunt cuantificabile: peste 80% din interacțiunile antreprenorilor cu statul au loc online, iar 75% din servicii sunt digitalizate. Potrivit AGE, digitalizarea a generat economii estimate la 40 miliarde lei în ultimii cinci ani — 30 miliarde la buget și 10 miliarde în mâinile cetățenilor și ale mediului de afaceri, prin reducerea costurilor și a timpului.
„Pentru fiecare leu investit, statul a economisit dublu”, susține Colomeeț.
Eliminarea „extraselor” și statul bazat pe evenimente
Una dintre schimbările structurale propuse este eliminarea treptată a „extraselor” — documente prin care o instituție confirmă informații deja existente într-un registru public.
„Extrasul este confirmarea unei înregistrări undeva”, spune Colomeeț. „Dacă registrul este electronic și comunică cu alte sisteme, de ce să mai plimbi foaia?”
Modelul propus este „event-based data exchange” prin M-Connect: un eveniment înregistrat într-un sistem produce automat efecte în altele. De exemplu, înregistrarea unei companii ar trebui să declanșeze notificări către autorități fiscale și, eventual, către bănci, fără intervenția manuală a antreprenorului.
„Tu nu trebuie să mai fii purtător de hârtii”, afirmă ea.
EVO și portofelul digital: interoperabilitate europeană
EVO este mai mult decât o aplicație. Este un „centralizator de interacțiune cu statul”. Documente digitale — carte de identitate, permis de conducere, certificat de înmatriculare — au deja valoare juridică echivalentă celor fizice.
„Pentru prima dată am dat versiuni digitale ale principalelor documente și ne-am asigurat că legal ele au aceeași valabilitate ca plasticul”, explică Nicoleta Colomeeț.
Următorul pas este portofelul de identitate digitală, aliniat la standardele UE. Acesta va permite trei funcții esențiale: identificare, semnătură calificată și partajare controlată a datelor pe bază de consimțământ.
„Tu, în calitate de cetățean, ai control. Tu selectezi ce date partajezi”, subliniază ea.
Moldova a testat interoperabilitatea la Bruxelles. „Nu am inventat noi de la zero. Urmăm standardele Uniunii Europene.”
Integrarea băncilor și a mediului privat
Un obstacol rămâne adoptarea în mediul privat. „La moment există situații în care o bancă spune: nu acceptăm EVO”, admite directoarea AGE.
Ambiția este integrarea principalelor bănci până la finalul anului. În paralel, AGE dezvoltă un portal de verificare pentru entități care nu pot integra complet wallet-ul.
„Ne interesează să nu excludem cetățenii din acest cerc digital”, spune ea.
O agenție publică ca organizație de produs
Transformarea nu este doar tehnologică, ci și organizațională. AGE a crescut de la 62 la 108 persoane și și-a reorganizat structura pentru a funcționa ca o companie tech de produs.
„Agenția trebuie să funcționeze ca o agenție tehnologică de produs”, afirmă Nicoleta Colomeeț. „Nu doar gestionăm platforme, gestionăm produse digitale.”
Au fost create echipe dedicate de dezvoltare, testare (QA), DevOps și design de produs — un „model unitar de design” pentru serviciile publice.
„Managerii de produs nu mai sunt Swiss Army knife”, spune ea, referindu-se la fragmentarea responsabilităților anterioare.
Inteligența artificială și „statul invizibil”
Pentru 2026, planurile includ certificatul medical digital, extinderea platformei eDemocrație și proiecte de AI prin consorțiul FAIMA.
„AI este un instrument”, afirmă Colomeeț. „Pe noi ne interesează ce facem cu datele.”
Viziunea pe termen lung este un „stat invizibil” — unul în care serviciile sunt proactive, bazate pe evenimente. „Ai născut? Informația merge automat în toate registrele. Tu nu trebuie să faci nimic.”
O ambiție într-un context regional complex
În comparație cu investițiile de sute de milioane de euro ale unor state UE în digital identity, Moldova operează cu resurse limitate. „Noi distribuim chestia asta cu șase oameni care lucrează și pe alte proiecte”, spune Nicoleta Colomeeț.
Cu toate acestea, ea susține că agilitatea poate fi un avantaj. „Suntem o țară mică. Este cazul să lucrăm împreună și să iterăm rapid.”
Într-un mediu regional marcat de incertitudini geopolitice și presiuni bugetare, digitalizarea devine pentru Moldova nu doar un proiect tehnologic, ci un instrument de consolidare instituțională și de apropiere de UE.
„Fiecare trebuie să fie ambasadorul Republicii Moldova”, concluzionează directoarea AGE. „Să semnalăm când ceva nu funcționează, dar și să ne mândrim cu ceea ce construim.”