Vizita din această săptămână a lui Nicușor Dan în Statele Unite ale Americii nu a avut regimul unei vizite oficiale de stat, chiar dacă președintele român s-a întâlnit cu omologul său american, și a avut scurt discuții cu înalți oficiali ai administrației de a Washington, spre deosebire de vizita de acum 52 de ierni a lui Nicolae Ceaușescu, care a fost primit cu garda de onoare pe peluza Casei Albe de către predecesorul lui Donald Trump, Richard Nixon, așa cum arată documentele epocii, descoperite de reporterul Mediafax în arhiva Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Ceea ce ambii șefi de stat au subliniat în timpul șederii pe teritoriul SUA a fost dorința de întărire a relației bilaterale, de dezvoltare a relațiilor economice și atragere a investițiilor americane în România.
Mesajul lui Nicușor Dan de la Washington
Principalul motiv al vizitei la Washigton – unde a participat în calitate de observator la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii (Board of Peace) – a fost
„Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite – ăsta e motivul pentru care am venit”, explica președintele României, Nicușor Dan, joi, la întrebările jurnaliștilor în cadrul conferinței de presă de la Ambasada României în Statele Unite ale Americii din Washington.
„Toate eforturile, pe toate palierele, pe care le-am făcut în această relație, cum am spus mai devreme: ambasada, miniștrii, discuțiile tehnice care au loc, colaborările chiar anterioare pe diferite paliere. Toate lucrurile astea completează un tablou al unei relații care este extrem de matură, cu interese reciproce, bineînțeles, între România și Statele Unite”, a declarat președintele român.
„În acest moment, dincolo de personalul ambasadei, pe care îl vedeți, chiar în acest moment sunt cel puțin cinci sau șase oficiali români care discută cu oficiali americani pe diferite paliere, și săptămâna viitoare vor fi alții, şi săptămâna următoare vor fi alții. Deci ăsta este modul în care discutăm lucrurile. Bineînțeles că prezența Președintelui a fost un gest simbolic pentru această relație, dar nu în interacțiunea Președintelui se reglează lucrurile astea tehnice”, sublinia șeful statului, în declarațiile de la Washington, unde este în pregătire o vizită oficială a sa.
Care era scopul lui Nicolae Ceaușescu în America
Deplasarea șefului de stat comunist în SUA a fost detaliată pe aproape 200 de pagini într-un volum apărut la Editura Politică în 1974, „Vizita oficială a tovarașului Nicolae Ceausescu în SUA (4-7 decembrie 1973)”, lucrare digitalizată și publicată pe site de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Volumul cuprinde toate etapele vizitei, de la interviuri date presei internaționale în timpul pregătirii vizitei, la ceremonia de însoțire a cuplului prezidențial la aeroport înaintea zborului peste Ocean, detaliile aterizării și primirii la Casa Albă și fotografii de șa cina de gală, întâlnirile cu toți oficialii administrație, ai FMI, ONU, BIRD, corporații, bănci, discursurile, conferința de presă cu 200 de jurnaliști din toată lumea, declarația comună a celor doi șefi de stat și, evident, întâmpinarea festivă a familiei Ceaușescu înapoi pe Otopeni.
Primirea fastuoasă de la Casa Albă
Ceremonia primirii de la Casa Albă a fost transmisă în direct de către Televiziunea Română ceea ce „a permis şi milioanelor de telespectatori din tara noastră să ia cunoștinţă, chiar în momentul desfăşurării lor, de secvențele pline de solemnitate cu care a debutat vizita oficială a şefului statului român”, după cum relatau autorii volumului.
„Ziua de marţi 4 decembrie se înscrie, fără îndoială, ca un moment remarcabil în evoluţia raporturilor româno-americane. Ea a marcat începutul vizitei oficiale întreprinse în Statele Unite ale Americii de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia preşedintelui Richard Nixon şi a soției sale, Patricia Nixon.
După vizita din 1969 în România a şefului statului american – prima efectuată de un preşedinte al S.U.A. într-o țară socialistă – şi după vizita conducătorului statului nostru, un an mai tîrziu, în Statele Unite, aceasta este, aşadar, a treia întâlnire la nivel prezidențial. (…)
Ora 10,25 (ora locală). Elicopterul special cu care au călătorit de la Camp David preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu aterizează. Oaspeții iau loc într-o limuzină, care se îndreaptă spre Casa Albă. Se străbat aleile parcului, străjuite de ofiteri în uniformă de gală, care poartă în bandulieră steagurile României şi S.U.A.
Trompeții dau onorul. Numeroşi cetăţeni aflați de-а lungul aleilor parcurse fac o caldă şi spontană manifestare de simpatie oaspeților, îşi exprimă prin aplauzele lor sentimentele de prietenie față de poporul României, stima și considerația față de preşedintele Consiliului de Stat.
Limuzina se opreşte la intrarea din sud a Casei Albe, bogat ornamentată. Aici, cu cîteva momente înainte, au sosit preşedintele Richard Nixon doamna Patricia Nixon. La coborîrea oaspeților din limuzină, preşedintele S.U.A. îl salută cu căldură pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, urîndu-i bun venit. Preşedintele Consiliului de Stat al României îşi exprimă satisfacţia de a-l întîlni din nou pe preşedintele american. La rîndul ei, doamna Patricia Nixon salută cu cordialitate pe tovarăşa Elena Ceauşescu.
În continuarea ceremoniei, preşedintele Richard Nixon îl conduce pe preşedintele Nicolae Ceauşescu spre podiumul de onoare, care este drapat în catifea roşie. Aici se află înalte oficialități federale şi locale, care au venit să-l salute pe conducătorul statului român. (…)
Garda de onoare, alcătuită din detaşamente ale diferitelor genuri de arme, prezintă onorul. Răsună acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Statelor Unite, în timp ce se trag 21 de salve de artilerie, iar un grup de militari, aliniați în spatele gărzii, înclină, în semn de salut, steagul federal și drapelele celor 50 de state, precum și ale teritoriilor asociate ale S.U.A.
Comandantul gărzii prezintă conducătorului statului român raportul: «Excelenţă, garda de onoare este gata formată ».
Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele S.U.A. trec apoi în revistă garda de onoare. În dreptul drapelelor purtate de membrii gărzii, cei doi preşedinți se opresc şi salută.
Preşedintele român este condus din nou spre podium de preşedintele american, de unde se primeşte defilarea fanfarei militare, ai cărei membri sînt îmbrăcați în ținută de paradă: tunici roşii, pantaloni albaştri cu vipuşcă, caschetă și mănuşi albe. Preşedintele Nixon se apropie de microfoane, unde rosteşte un cuvînt de bun venit. Răspunde preşedintele Nicolae Ceauşescu. Alocuțiunile celor doi președinți sînt subliniate cu puternice aplauze. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Richard Nixon își strîng cu căldură mîinile. Aplauzele izbucnesc din nou cu însuflețire cînd şeful statului român și tovarăşa Elena Ceauşescu sînt conduşi de preşedintele S.U.A. şi doamna Nixon spre scara exterioară a balconului. De aici, oaspeți și gazde răspund cu cordialitate manifestărilor de prietenie şi aplauzelor.
Sînt momente care ilustrează sentimentele prieteneşti dintre popoarele român şi american, convingerea reciproc împărtășită că dialogul la nivelul factorilor de cea mai înaltă răspundere ai celor două state va fi de natură să stimuleze dezvoltarea relațiilor pe plan bilateral, să contribuie la promovarea păcii, destinderii și colaborării internaționale.
În salonul albastru al Casei Albe, după ce are loc prezentarea persoanelor oficiale române, preşedinții Richard Nixon și Nicolae Ceauşescu se intrețin cîteva minute, îndreptîndu-se apoi spre cabinetul de lucru al preşedintelui S.U.A., unde încep convorbirile oficiale.”
Nicolae Ceaușescu: „Sîntem interesați să extindem colaborarea cu Statele Unite în domeniul economic, cu întreprinderi din Statele Unite”
Un moment-cheie al vizitei a fost semnarea acordului de constituire a Consiliului româno-american pentru promovarea relațiilor economice.
„În continuare, în prezența şefului statului român, a avut loc ceremonia semnării Acordului de constituire a Consiliului româno-american pentru promovarea relațiilor economice. Acordul a fost semnat, din partea română, de Roman Moldovan, preşedintele Camerei de comerţ şi industrie a Republicii Socialiste România, iar din partea americană de Arch Booth, preşedintele Camerei de comert a Statelor Unite.
Programul de marți după-amiază al vizitei oficiale a preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Statele Unite a cuprins un obiectiv de referință în dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Statele Unite – întîlnirea cu reprezentanți de frunte ai vieții economice americane. Întîlnirea a avut loc la sediul central al Camerei de comert a Statelor Unite ale Americii, al cărei preşedinte, Arch Booth, a oferit o recepție în cinstea şefului statului român. (…)
«Desigur, domnilor, semnarea acordului de astăzi deschide o perspectivă bună de colaborare între întreprinderile româneşti și cele din Statele Unite. Dar esențialul este de a pune în practică, de a trece la realizarea de acțiuni concrete de colaborare între întreprinderile americane și cele româneşti.
Sîntem interesați să extindem colaborarea cu Statele Unite în domeniul economic, cu întreprinderi din Statele Unite. Dealtfel, în crearea unor societăţi mixte avem deja un început prin formarea unei asemenea societăți cu o firmă din S.U.A. – « Control Data Corporation », şi sînt încă trei asemenea înțe- legeri destul de avansate, care, probabil, vor fi semnate în zilele următoare.
Cu convingerea că acordul de astăzi va impulsiona această colaborare, doresc să felicit pe cei doi pre- şedinți ai Camerei de comert, americană și română, și să urez o bună colaborare între Camerele noastre de comert, care să stimuleze relațiile dintre întreprin- derile din cele două țări. Urez ca această colaborare economică să servească prieteniei dintre popoarele noastre, cauzei păcii şi colaborării în lume»”, declara Nicolae Ceaușescu în discursul său.
David Rockefeller, printre magnații cu care s-a întâlnit
De altfel, întâlnirile șefului statului comunist au avut, pe lângă întâlnirile politice, chiar cu un membru al familiei Kennedy, un puternic caracter economic, printre partenerii de discuții fiind magnați americani rămași în istorie.
Vorbim de Kurt Waldheim, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Hendrick Johannes Witteveen., directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), în care România era membru de abia un an (15 decembrie 1972), Robert McNamara, președintele Băncii Internaționale pentru Reconstrucţie și Dezvoltare, și David Rockefeller, preşedintele Băncii „Chase Manhattan”.
Nicolae Ceaușescu a vizitat în decembrie 1973 și grupul de uzine al firmei „General Electric” din Wilmington, gigant american care a intrat ulterior pe piața românească și uzina de maşini-unelte „Pratt Whitney” din Hartford
Declarația comună cu privire la cooperarea economică, industrială și tehnică
Vizita în SUA a lui Nicolae Ceaușescu venea în contextul în care fluxurile comerciale dintre România și SUA crescuseră accelerat după vizita la București a liderului american.
„Cei doi preşedinți au evidențiat dezvoltarea favorabilă a relațiilor economice dintre cele două țări ale lor și au exprimat hotărîrea lor de a promova și extinde cooperarea economică, industrială şi tehnică, pe baza respectării suveranităţii, independentei, neamestecului în treburile interne, egalităţii în drepturi, avantajului reciproc, abținerii de la amenințarea cu forţa sau folosirea forței.
Preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Nixon şi-au exprimat satisfacția faţă de ritmul remarcabil de creştere a comerţului româno-american, care s-a mărit de peste 4 ori de la vizita preşedintelui Nixon la Bucureşti, în 1969.
Ambii preşedinţi au remarcat, în mod deosebit, creşterea rapidă a exporturilor României în S.U.A. ca urmare a eforturilor majore pe care România le-a făcut pentru promovarea exporturilor sale în Statele Unite.
S-a estimat că în 1974 şi în anii următori comertul dintre cele două țări va continua să crească în acelaşi ritm sau chiar într-un ritm mai înalt.
Cei doi preşedinţi au subliniat că cele două țări au întreprins un număr de acțiuni pentru încuraja și facilita această creştere a comerţului.
Cei doi preşedinți au remarcat importanța întîlnirilor şi discuțiilor avute de preşedintele Ceauşescu personalități de conducere ale cercurilor de afaceri americane, în scopul de a finaliza acorduri şi înțelegeri și de a genera un nou interes în relațiile economice cu România.
Preşedinţii au constatat că, recunoscînd statutul României ca țară în curs de dezvoltare, Corporația pentru investiții particulare a Statelor Unite ale Americii în străinătate este pregătită să sprijine asigurarea și finanţarea investițiilor Statelor Unite în România.
Cei doi preşedinți au constatat că din noiembrie 1971, cînd preşedintele Nixon a hotărît ca exporturile Statelor Unite în România să fie îndreptățite la creditele şi garanțiile Băncii de export-import a Statelor Unite ale Americii, aceste credite şi garanții au contribuit în mod efectiv la dezvoltarea comerţului. Bănci particulare din Statele Unite ale Americii au facilitat, de asemenea, această dezvoltare”.
Astfel, în vederea lărgirii şi sprijinirii relațiilor economice între cele două țări, s-a hotărît constituirea unei Comisii economice mixte româno-americane, care se va întîlni anual, alternativ la Bucureşti şi Washington.
„Comisia va lua în considerare acțiuni și probleme referitoare la facilități reciproce pentru realizarea de afaceri care să promoveze cooperarea economică, precum şi alte aspecte în legătură cu cooperarea lor economică, industrială şi tehnică. Comisia va facilita, de asemenea, după caz, înfiinţarea de grupuri consultative mixte între reprezentanţii firmelor, companiilor și organizațiilor economice ale celor două țări în probleme de interes specific”, se arată în volumul citat.
„Preţuire știintei româneşti, slujitorilor săi”
Un eveniment aparte a fost ceremonia în care Elena Ceauşescu a primit diploma de membru de onoare al Institutului american al chimiştilor.
„La Washington a avut loc o ceremonie cu care prilej s-a conferit tovarășei Elena Ceauşescu, doctor inginer, director general al Institutului central de cercetări chimice din Bucureşti, pentru contribuția adusă la progresul cercetărilor în domeniul chimiei, diploma de membru de onoare al Institutului american al chimiştilor (A.I.С.).
Fondat în 1923, institutul, care îşi propune să contribuie la promovarea cercetărilor în domeniul chimiei, numără aproape 8 000 de membri, avînd filiale în toate cele 50 de state federale. Printre puţinii oameni de ştiință cărora li s-a decernat, în acest răstimp, diploma de membru de onoare se numără personalități prestigioase, cum ar fi Philip Handler, preşedintele Academiei Naționale de Ştiințe din Statele Unite, sau Glenn T. Seaborg, laureat al Premiului Nobel, fost preşedinte al Comisiei pentru Energia Atomică din S.U.A. Tovarăşa Elena Ceauşescu este primul om de știință din afara hotarelor Statelor Unite care primeşte această distincție.
Aşa cum s-a arătat și în documentele care fundamentat atribuirea înaltului titlu tovarășei Elena Ceauşescu, acordarea distincției constituie expresia unei recunoaşteri de largă semnificație internaţională meritelor omului de știință aflat în fruntea puternicului colectiv de cercetători ce aduce o contributie substanțială la dezvoltarea ştiinței şi industriei chimice româneşti”, arată relatările epocii.
Conferința de presă cu 200 de ziariști
După întâlnirea cu liderii Congresului, Nicolae Ceauşescu a participat la un dejun oferit în cinstea de către conducerea Clubului național al presei din Washington, unde a răspuns pe larg la peste 10 întrebări, potrivit volumului tipărit ulterior.
„Dejunul nu a constituit o simplă manifestare protocolară, ci – aşa cum au subliniat gazdele americane- un eveniment de marcă al vizitei întreprinse de preşedintele României în Statele Unite, un dialog memorabil între şeful statului român şi reprezentanții mijloacelor de informare în masă. Cei aproape 200 de ziarişti americani și corespondenți ai presei străine acreditați la Washington veniseră să asculte una din vocile cele mai autorizate în materie de înnoire a relațiilor și vieții internaționale, o personalitate politică proeminentă, a cărei viziune asupra evoluției lumii contemporane a trezit un remarcabil interes atit printre factorii politici, cît și în opinia publică internațională. Ni s-a părut firească, în context, expresia de adîncă satisfacție și mulţumire cu care preşedintele Clubului național al presei din Washington, Donald Larrabee, secretarul clubului, John Cleland, l-au întîmpinat pe conducătorul statului nostru, în numele membrilor Clubului național”, aratau autorii volumului.
Întrebare a vizat chiar libertatea presei din România anului 1973:
„ÎNTREBARE: Domnule preşedinte, cît de liberă este presa română?
RĂSPUNS: Mi-ar fi greu să spun eu cît este liberă. Ar trebui să vizitați România – și veți constata atenția și grija pe care le acordăm presei, astfel ca ea să servească intereselor poporului, cauzei dezvoltării sale economico-sociale și a independentei, ştiinței, culturii și, totodată, politicii de pace şi de colaborare între toate statele lumii”.
145 de ani de relații diplomatice
Ultima vizită oficială a unui șef de stat român în SUA a fost la începutul lunii mai 2024, când Klaus Iohannis a avut inclusiv o întrevedere la Casa Albă cu președintele american de la acea dată, Joseph R. Biden Jr. și, în marja vizitei, o întrevedere și cu președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson. Discuțiile s-au concentrat pe dialog privind situația din Ucraina și zona Mării Negre, întărirea securității în spațiul euro-atlantic și reconfirmarea relațiilor bilaterale privilegiate și a cooperării multisectoriale robuste în contextul parteneriatului strategic dintre România și SUA, potrivit Ministerului Afacerilor Externe.
Relațiile diplomatice româno -americane au împlinit 145 de ani în 2025, conform dosarulul Ministerului Afacerilor Externe.
Mai exact, pe la 14 iunie 1880, România şi Statele Unite ale Americii au stabilit relaţii diplomatice la nivel de agenţie diplomatică. Două luni mai târziu acestea au fost ridicate la nivel de legaţie. Relațiile diplomatice au fost întrerupte la 12 decembrie 1941, în contextul celui de-al doilea Război Mondial, şi au fost reluate la 7 februarie 1946, la nivel de legaţie.
Potrivit MAE, în timpul Războiului Rece, relațiile bilaterale au fost sinuoase, cu o perioadă de apropiere considerabilă, sesizabilă clar inclusiv prin ridicarea relațiilor diplomatice la nivel de ambasadă (1 iunie 1964) în contextul general al dinamicii internaționale din perioada sferelor de influență și al consolidării instituțiilor din sistemul de la Bretton Woods.
În această perioadă, schimburile comerciale, dialogul politic (cu specificitățile derivate din apartenența României la un alt sistem politic) și schimburile culturale au devenit mai intense. Astfel, au avut loc vizite la nivel înalt și cooperarea economică s-a intensificat, însă raportarea autorităților de la București față de sistemul de valori reprezentat de SUA și de aliații săi occidentali nu s-a modificat, arată specialiștii diplomației române.
„Un indicator al tendinței pozitive în relația bilaterală a fost acordarea, de către SUA, în 1975, a Clauzei națiunii celei mai favorizate. În limitele permise de legislația americană pentru statele care nu aveau statutul de economie de piață, clauza era reînnoită anual. Un element important în evaluare era, în conformitate cu prevederile amendamentului Jackson-Vanik (la Legea Schimburilor Comerciale din 1974), politica statului care primea clauza față de solicitările de emigrare, considerată parte a drepturilor omului. Acest avantaj comercial în relația cu SUA a încetat în 1988, un moment distinct în cursul descendent al relației bilaterale – înregistrat progresiv în ultimul deceniu al regimului comunist din România, marcat de accentuarea caracterului opresiv al acestuia”, precizează MAE.
Ultreior, după căderea comunismului, relația bilaterală s-a ameliorat progresiv, iar Clauza națiunii celei mai favorizate a fost reacordată pe baze anuale din 8 noiembrie 1993, ca rezultat al interesului politic al SUA de consolidare a relaţiilor cu România. În august 1996, Congresul SUA a aprobat permanentizarea Clauzei pentru ţara noastră, ca urmare a progreselor înregistrate în procesul de reformă economică şi creare a condiţiilor de dezvoltare a economiei de piaţă.
„La 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui Bill Clinton, a fost lansat Parteneriatul Strategic bilateral, cadru de colaborare structurat și extins, vizând consolidarea relaţiilor bilaterale, susţinerea procesului de reformă şi a demersurilor de integrare euro-atlantică ale ţării noastre, precum și promovarea rolului României de factor de stabilitate şi securitate în Europa de sud-est”, conform dosarului MAE
VOLUMUL INTEGRAL, AICI.