Partidul Liberal Democrat din Moldova a adresat o solicitare Parlamentului Republicii Moldova privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă care să verifice modul în care au fost aplicate mecanismele de grațiere individuală și amnistie în ultimii ani, în special în cazurile persoanelor condamnate pentru infracțiuni grave, inclusiv trafic de droguri.
Demersul vine în contextul informațiilor apărute în spațiul public despre revocarea unei grațieri prezidențiale acordate anterior lui Șepeli Nicolae Andrei, condamnat pentru infracțiuni legate de droguri, al cărui nume ar fi reapărut ulterior în legătură cu fapte grave, inclusiv presupusa implicare în tentative de lichidare a unor persoane publice din Ucraina.
În adresare sunt menționate mai multe cazuri de persoane condamnate pentru infracțiuni legate de droguri care au beneficiat de grațieri individuale în ultimii ani. Potrivit documentului, Dumitru Adomnița a fost grațiat la 5 august 2022, fiind condamnat pentru circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare în proporții deosebit de mari, în cadrul unui grup criminal organizat. Alexandra Efimova, Stanislav Cotovițchi și Ecaterina Bugherenco au fost grațiați prin Decretul prezidențial nr. 1484 din 13 iunie 2024, fiind condamnați pentru trafic de droguri și infracțiuni conexe. Mihail Morozov și Denis Orhei au fost grațiați prin decretul semnat la 4 februarie 2025, fiind vizați în dosare privind comercializarea drogurilor prin intermediul aplicației Telegram.
De asemenea, în document este menționat și cazul lui Anton Malîșev, condamnat pentru trafic de droguri în proporții deosebit de mari, care ar fi beneficiat de amnistie.
Reprezentanții PLDM susțin că existența unui număr mare de persoane condamnate pentru trafic de droguri care au fost grațiate sau amnistiate „creează bănuieli rezonabile că «microbul» corupției a ajuns până la cele mai înalte sfere ale politicii și administrației publice din Republica Moldova”, iar situația ar putea indica „un posibil fenomen sistemic de deturnare a mecanismelor statului”.
Formațiunea a atras atenția că aceste decizii au fost luate pe fundalul creșterii infracțiunilor legate de droguri și al extinderii consumului de substanțe narcotice în rândul tinerilor și elevilor, iar transmiterea unui semnal de clemență față de persoane condamnate pentru asemenea fapte ar submina eforturile de prevenție și protecție.
Un alt aspect invocat în adresare vizează modificarea și aplicarea Legii amnistiei, despre care se menționează că ar fi permis comutarea pedepselor pentru condamnați la detențiune pe viață și eliberarea unor persoane considerate periculoase, unele fiind ulterior reîncarcerate. Potrivit documentului, anularea unor acte administrative prin decret prezidențial și readucerea persoanelor în penitenciar fără un nou proces ar ridica probleme privind legalitatea și securitatea juridică.
PLDM solicită Parlamentului constituirea de urgență a unei comisii de anchetă privind toate decretele de grațiere individuală și procedurile de amnistie aplicate în ultimii ani, prezentarea unui raport public complet privind autorii și beneficiarii acestor decizii, precum și identificarea și tragerea la răspundere politică și juridică a persoanelor implicate.