Cartea, semnată de jurnaliștii Gerard O’Connell, corespondent al Vaticanului și Elisabetta Piqué, și colaboratoare CNN la conclavul din 2025, descrie o confruntare tensionată în interiorul Colegiului Cardinalilor: continuarea reformelor începute de Papa Francisc ori alegerea unui papă care să imprime o altă orientare Bisericii.
Potrivit autorilor, citați de CNN, cardinalul Robert Prevost, un călugăr augustinian discret din Chicago, a acumulat sprijin în mod constant încă din primele zile ale conclavului, fără a fi perceput inițial drept favorit. Alegerea sa a surprins inclusiv figuri importante din Vatican, în condițiile în care, timp de ani de zile, ideea unui papă american fusese considerată improbabilă din cauza influenței globale a Statelor Unite.
Primul tur: avantaj pentru conservatori
În primul scrutin, cardinalul Péter Erdő, susținut de tabăra conservatoare, a obținut cel mai mare număr de voturi, dar fără o majoritate clară. Potrivit relatărilor, peste 30 de cardinali au primit voturi, însă doar trei candidați au depășit pragul de 20.
În tururile următoare, sprijinul pentru Prevost a crescut rapid, în timp ce candidatul conservator a pierdut teren. În al patrulea tur de scrutin, Prevost a obținut 108 voturi și a fost ales papă. Cartea menționează că votul final a trebuit repetat după ce un cardinal a introdus accidental două buletine de vot lipite între ele, situație similară celei din conclavul din 2013.
Favoriții care au pierdut teren
Înaintea conclavului, doi cardinali erau considerați favoriți: Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun, și Luis Antonio Tagle, responsabil de oficiul pentru evanghelizare.
Parolin era perceput drept o figură moderată, capabilă să aducă stabilitate după anii marcați de reformele lui Francisc. Totuși, lipsa unei experiențe pastorale directe și un discurs critic rostit de unul dintre susținătorii săi la adresa unei reforme promovate de Francisc i-ar fi afectat candidatura.
Tagle, considerat carismatic și reprezentant al unei Biserici dinamice din Asia, ar fi fost perceput de unii cardinali drept insuficient de ferm din punct de vedere administrativ, iar atacurile din mediul online i-au slăbit sprijinul.
„Cel mai puțin american dintre americani”
Peste 20 de cardinali l-au identificat din timp pe Prevost drept o opțiune solidă pentru a continua linia trasată de Francisc. Experiența sa misionară în Peru și activitatea din fruntea departamentului vatican responsabil cu numirea episcopilor i-au consolidat profilul internațional.
În contextul în care alegerea unui papă american fusese mult timp considerată improbabilă, Prevost ar fi fost perceput drept „cel mai puțin american dintre americani”, iar cardinalii din America Latină l-ar fi considerat „unul de-al lor”.
Episoade din interiorul conclavului
Cartea oferă și detalii despre atmosfera din Capela Sixtină. În prima zi, votul ar fi fost amânat după detectarea unui semnal de telefon mobil, provenit din buzunarul unui cardinal care uitase să-l predea. În lipsa telefoanelor, Vaticanul a distribuit ceasuri deșteptătoare pentru a evita întârzierile la sesiunile de vot.
Volumul, intitulat „The Election of Pope Leo XIV: The Last Surprise of Pope Francis”, va apărea în limba engleză la finalul lunii martie.