Controversa a apărut după intervenția susținută de Ursula von der Leyen la conferința anuală a ambasadorilor. Ea a afirmat că Europa nu mai poate fi „custodele vechii ordini mondiale”, într-un context global tot mai tensionat, scrie Euronews.
Declarația a fost interpretată diferit în rândul liderilor europeni. Susținătorii săi au spus că discursul reflectă realismul geopolitic actual. Criticii au avertizat însă că astfel de afirmații ar putea sugera că Europa ar fi dispusă să ignore încălcări ale dreptului internațional.
Reacții critice au venit în special din Spania, unde premierul Pedro Sánchez a respins ideea unei schimbări de paradigmă. „Dilema nu este între o ordine veche și una nouă, ci între ordine internațională și dezordine internațională”, a declarat Sánchez într-un interviu.
Von der Leyen: UE rămâne fidelă dreptului internațional
În fața Parlamentului European de la Strasbourg, Ursula von der Leyen a încercat să clarifice mesajul. Ea a insistat că valorile fundamentale ale Uniunii Europene nu sunt puse sub semnul întrebării. „A vedea lumea așa cum este nu diminuează în niciun fel determinarea noastră de a lupta pentru lumea pe care o dorim”, a declarat Von der Leyen.
Președinta Comisiei a subliniat că angajamentul UE față de pace, Carta ONU și dreptul internațional rămâne central pentru proiectul european.
Războiul din Orientul Mijlociu amplifică tensiunile politice
Disputa politică vine într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu a divizat statele membre ale UE. Astfel, s-au amplificat criticile la adresa activității diplomatice a Ursulei von der Leyen. Unii lideri europeni au acuzat-o că ar fi depășit limitele mandatului său în gestionarea poziției Uniunii față de conflictul regional. În acest context, declarațiile despre „vechea ordine mondială” au fost interpretate de unii drept o schimbare de ton în politica externă europeană.
Viitorul politicii externe a UE
Von der Leyen a folosit intervenția din Parlamentul European și pentru a cere o reflecție mai profundă asupra modului în care funcționează politica externă a Uniunii. În prezent, deciziile în acest domeniu trebuie adoptate prin unanimitate, ceea ce permite fiecărui stat membru să blocheze inițiativele comune.
Această regulă complică uneori deciziile majore, cum este cazul pachetului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Decizia este blocată momentan de veto-ul Ungariei. Președinta Comisiei a sugerat că UE trebuie să analizeze dacă actualul sistem, bazat pe consens și compromis, este suficient pentru a face din Uniune un actor geopolitic credibil.
În paralel, președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat că într-o lume multipolară soluțiile trebuie să rămână multilaterale și bazate pe respectarea dreptului internațional.