Executivul informează printr-un comunicat de presă că a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea acordului dintre România și Republica Moldova privind introducerea controlului coordonat în punctul feroviar de frontieră Fălciu – Cantemir. Potrivit documentului, verificarea persoanelor, mărfurilor și mijloacelor de transport feroviar va fi realizată într-un singur punct, în gara Fălciu, cu participarea autorităților competente din cele două state.
Redeschiderea punctului feroviar de importanță strategică
Spre deosebire de alte puncte de frontieră unde controlul coordonat se face doar la intrare, în acest caz verificările vor fi realizate pe ambele sensuri de circulație. Guvernul arată că implementarea acestui sistem are ca obiectiv facilitarea tranzitului de persoane și accelerarea transportului de mărfuri, precum și fluidizarea traficului la frontieră. Totodată, măsura ar permite redeschiderea punctului feroviar Fălciu – Cantemir, nefuncțional din 2010.
„Redeschiderea punctului feroviar are o importanță strategică, deoarece va contribui la reconectarea Republicii Moldova la coridoarele feroviare europene și la dezvoltarea unor rute de transport către porturile românești, inclusiv către portul Constanța”, se arată în document.
Acordul are o valabilitate inițială de 12 luni, după care autoritățile celor două state vor evalua eficiența mecanismului.
Împrumut de 500 milioane € pentru Autostrada Sibiu–Pitești
Guvernul a aprobat și proiectul de lege pentru contractarea unui împrumut de 500 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru realizarea Autostrăzii Sibiu–Pitești. Proiectul este unul dintre cele mai importante pentru infrastructura rutieră din România și face parte din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T).
Autostrada Sibiu–Pitești va avea 122,11 kilometri și este prima autostradă care traversează Munții Carpați. „Autostrada va facilita accesul către Marea Neagră și va genera oportunități importante de dezvoltare economică pentru comunitățile din nordul și sudul țării”, se precizează în comunicatul Guvernului.
Împrumutul va putea fi tras în maximum 10 tranșe, fiecare de cel puțin 50 milioane de euro, iar maturitatea poate ajunge până la 27 de ani pentru tranșele rambursate în rate. Implementarea proiectului este realizată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin CNAIR, iar finalizarea autostrăzii este estimată pentru 2028.
Bunuri publice transferate în administrarea Agenției Naționale pentru Sport
Guvernul a adoptat și o ordonanță de urgență care clarifică regimul juridic pentru 1.034 de bunuri din patrimoniul public al statului care nu aveau până acum un administrator desemnat. Aceste bunuri vor fi transferate în administrarea Agenției Naționale pentru Sport, instituție aflată în coordonarea prim-ministrului. Măsura urmărește deblocarea administrării infrastructurii de agrement și a taberelor școlare, dar și facilitarea accesării fondurilor europene pentru modernizarea acestora.
Autoritățile spun că măsura va contribui la dezvoltarea sportului de masă și la revitalizarea infrastructurii destinate tinerilor.
Modificări pentru sprijinul fermierilor și alinierea la regulile UE
Executivul a aprobat și o hotărâre de guvern care actualizează cadrul de implementare a Planului Strategic PAC 2023–2027.
Actul normativ introduce mai multe modificări pentru sectoarele vegetal și zootehnic, printre care:
- extinderea sprijinului pentru sectorul pomicol, prin includerea culturilor de pere, gutui și alune de pădure;
- clarificări privind definirea culturilor permanente;
- stabilirea unui cuantum minim garantat pentru pășunatul extensiv al bovinelor începând cu 2026.
Guvernul precizează că modificările au rolul de a simplifica accesul la finanțare și de a asigura stabilitate financiară fermierilor.
România vrea să participe la proiecte europene pentru semiconductori
Executivul a aprobat și un memorandum prin care Ministerul Economiei este mandatat să participe la proiecte europene privind tehnologiile avansate de semiconductori (IPCEI-AST).
Proiectul urmărește dezvoltarea unui ecosistem european pentru tehnologii precum:
- cipuri pentru inteligență artificială
- circuite integrate fotonice
- senzori avansați
- electronică de putere și comunicații securizate.
Autoritățile consideră că participarea la aceste proiecte ar putea oferi României acces la finanțări importante și cooperare tehnologică avansată într-un domeniu strategic pentru economia globală.