Ca reacție imediată, piețele de petrol și gaze au intrat într-o perioadă de volatilitate accentuată, iar prețul petrolului Brent a crescut cu aproximativ 20% față de nivelul din februarie.
Cotațiile au urcat rapid de la aproximativ 70 de dolari pe baril la peste 100 de dolari, înainte de a scădea spre 90 de dolari la începutul lunii martie.
Scăderea a fost alimentată de declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că războiul se va încheia „foarte curând”, calmând temporar piețele.
De ce creșterea prețului petrolului rămâne un risc major
Chiar dacă optimismul investitorilor a dus la o corecție a prețurilor, creșterea prețului petrolului rămâne o amenințare reală, se arată într-o analiză The Conversation.
Spre deosebire de tarifele comerciale, conflictele militare nu pot fi suspendate unilateral. În plus, funcționarea normală a producției din Orientul Mijlociu și securitatea Strâmtorii Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial, sunt încă incerte.
Această situație generează îngrijorări serioase în Europa, care depinde în mare măsură de importurile de energie.
Impactul creșterii prețului petrolului asupra Europei
Creșterea prețului petrolului afectează economia europeană mai rapid decât alte șocuri economice. Consumatorii resimt imediat majorarea prețurilor la carburanți și energie, în timp ce companiile se confruntă cu costuri mai mari de producție și transport.
Uniunea Europeană importă cea mai mare parte a petrolului și gazelor consumate. Deși utilizarea energiei regenerabile este în creștere, iar eficiența energetică s-a îmbunătățit, marile economii, cum ar fi Germania, Franța, Italia și Spania, rămân vulnerabile. Transportul rutier este principalul consumator de petrol, urmat de industrii precum cea chimică, metalurgică și a hârtiei.
Ce măsuri poate lua Europa pentru a limita efectele
În fața creșterii prețului petrolului, autoritățile europene se află din nou într-o dilemă. Banca Centrală Europeană trebuie să decidă dacă prioritizează combaterea inflației sau protejarea locurilor de muncă. În prezent, inflația se situează sub ținta de 2%, iar o creștere a dobânzilor ar putea amplifica riscul de recesiune.
În paralel, Comisia Europeană și guvernele naționale pot apela la măsuri directe, precum plafonarea prețurilor, subvenții pentru populație și achiziții comune de energie. Totuși, nivelul ridicat al datoriilor publice și costurile mari de finanțare limitează spațiul de manevră.
Europa se confruntă astfel cu un risc real de recesiune, însă această criză ar putea accelera tranziția către surse de energie regenerabilă și reducerea dependenței de combustibilii fosili.