Potrivit unor oficiali și surse apropiate comunității de informații, scenariul unor atacuri iraniene asupra statelor precum Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuwait era luat în calcul înainte de conflict, chiar dacă nu era considerat inevitabil, titrează Reuters.
În urma bombardamentelor lansate de SUA și Israel pe 28 februarie, Iranul a răspuns prin atacuri cu drone și rachete asupra unor baze militare și obiective civile din statele din Golf. Printre țintele vizate s-au numărat baze americane și instalații energetice, dar și aeroporturi și hoteluri.
De asemenea, Teheranul a blocat aproape complet traficul prin Strâmtoarea Ormuz, o arteră vitală pentru comerțul global, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Această acțiune a dus la creșteri semnificative ale prețurilor la energie la nivel global.
Declarațiile lui Donald Trump contrazic evaluările serviciilor de informații americane, care ar fi avertizat în mod explicit asupra riscului unui conflict regional extins. Surse din serviciile de informații au precizat că planurile Israelului de a viza lideri iranieni ar putea declanșa represalii nu doar împotriva SUA, ci și împotriva aliaților săi.
Mai mult, parlamentari democrați au declarat, după briefinguri oficiale, că nu li s-au prezentat dovezi privind o amenințare iminentă care să justifice intervenția militară.
Administrația americană a fost criticată și pentru faptul că nu a evacuat din timp personalul diplomatic din regiune, măsurile fiind luate abia după declanșarea atacurilor.
Riscul unui conflict extins
Experții avertizează că escaladarea conflictului ar putea destabiliza întreg Orientul Mijlociu, mai ales în contextul în care Iranul ar putea continua să vizeze statele percepute ca susținând operațiunile SUA.
În ciuda acestor avertismente, Donald Trump a susținut că „nimeni nu se aștepta” la amploarea reacției iraniene, contrazicând astfel propriile servicii de informații.