Creșterea prețurilor la gaze și petrol are potențialul de a pune presiune în sus asupra inflației, o evoluție care poate schimba complet planurile celor mai mari două bănci centrale din lume. Prin urmare, actualizările previziunilor macroeconomice ale ambelor instituții sunt deosebit de importante în cadrul reuniunilor din această săptămână, miercuri pentru Fed și joi pentru BCE, notează El Economista.
Mai mult, ambele instituții subliniază de luni de zile importanța datelor macroeconomice care le ghidează politica. În cazul BCE, acest lucru se explică prin faptul că, până la izbucnirea conflictului din Iran, era foarte dificil de anticipat dacă următoarea mișcare va fi o reducere sau o creștere a ratei dobânzii, având în vedere că inflația din zona euro se află într-un moment rar de echilibru. Dacă inflația ar crește, banca centrală ar fi înclinată să majoreze ratele, iar dacă ar da semne de slăbiciune, ar putea opta pentru reducerea acestora.
Cazul Fed este mai complex, deoarece președintele instituției, Jerome Powell, a subliniat că deciziile sunt „dependente de date”, inclusiv pentru a se apăra de criticile lui Donald Trump, care insistă că Fed ar trebui să reducă ratele dobânzilor și menține o presiune constantă asupra lui Powell, acesta invocând datele economice ca principal argument.
Războiul schimbă scenariul
Marea întrebare cu care se confruntă piețele acum, și la care BCE și Fed vor dori un răspuns, este cum s-a modificat perspectiva ratelor dobânzilor după izbucnirea războiului și creșterea prețurilor petrolului și gazelor naturale. În doar două săptămâni, turbulențele generate de conflict au schimbat scenariul anticipat de investitori pentru lunile următoare, atât pentru Fed, cât mai ales pentru BCE.
Instituția condusă de Christine Lagarde avea anterior previziuni de stabilitate pentru perioada următoare, cu o inflație medie estimată la 1,9% pentru 2026, 1,8% pentru 2027 și 2% pentru 2028. În acest context, piața se aștepta ca banca centrală să mențină ratele dobânzilor neschimbate în acest an, existând doar o probabilitate redusă pentru o eventuală scădere.
Războiul a schimbat însă situația: vânzarea generalizată a obligațiunilor suverane din zona euro reflectă temerile investitorilor că BCE ar putea fi nevoită să majoreze ratele dobânzilor ca răspuns la o posibilă creștere a inflației. În prezent, scenariul considerat cel mai probabil este ca banca centrală să majoreze ratele de două ori în acest an, cu câte 25 de puncte de bază de fiecare dată. Dacă acest scenariu se confirmă, prima majorare ar putea avea loc la reuniunea din iunie, iar a doua la cea din septembrie.
Totuși, având în vedere prudența obișnuită a BCE și reticența de a repeta greșeala din 2011, când sub conducerea lui Jean-Claude Trichet a fost adoptată o majorare a dobânzii considerată ulterior o eroare, este posibil ca banca centrală să opteze pentru o abordare precaută și o analiză atentă a situației, pentru a evita decizii pripite într-un context volatil. Deși incertitudinea legată de război rămâne ridicată, este de așteptat o schimbare de ton în comunicarea BCE. Analiștii Bank of America anticipează „o înăsprire a discursului” ca fiind cel mai probabil rezultat al reuniunii din această săptămână.
În ceea ce privește Fed, piața a trecut de la anticiparea a două reduceri de 25 de puncte de bază ale dobânzii în 2026, în iunie și septembrie, la așteptarea unei singure reduceri, pe fondul temerilor legate de revenirea inflației. Donald Trump va continua probabil să ceară scăderea dobânzilor, însă riscul unor noi creșteri de prețuri nu susține, în acest moment, o astfel de decizie.
Christian Scherrmann, economist-șef al DWS pentru SUA, explică faptul că „previziunile macroeconomice actualizate vor fi deosebit de interesante, mai ales cele privind inflația. Probabil vom vedea un tipar cunoscut: o inflație mai ridicată, dar schimbări minore sau inexistente în inflația de bază, pe piața muncii sau în creșterea economică.”
Cheia rămâne durata conflictului din Iran și, mai ales, dacă acesta va evolua într-o nouă criză inflaționistă care va necesita intervenții suplimentare.