„Este o decizie a Ministerului de Finanțe, pentru că alocările se fac de către Ministerul de Finanțe. Da, s-au luat de la Justiție în sens generic, nu s-au luat de la Ministerul Justiției”, a spus Marinescu, precizând că Ministerul Justiției și Înalta Curte de Casație și Justiție sunt ordonatori principali de credite distincți.
Ministrul a insistat însă că hotărârile judecătorești definitive trebuie respectate. „Este la fel de adevărat că e obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești. Aceste sume de bani vor trebui să fie achitate. Din ceea ce am înțeles eu, este vorba doar de o prorogare, în niciun caz de faptul că nu vor fi achitate aceste drepturi”, a afirmat el.
Întrebat dacă Guvernul ar putea plăti totuși sumele în acest an, Marinescu a spus că speră să fie găsite resursele necesare. „Speranța mea este ca anul acesta să se găsească totuși fonduri”, a declarat ministrul, adăugând că nu poate vorbi în numele ministrului Finanțelor.
Potrivit acestuia, este vorba despre „sume considerabile”, probabil de peste un miliard de lei, însă detaliile exacte țin de ÎCCJ, în calitate de ordonator de credite pentru aceste plăți. Marinescu a arătat că, din proiectul de buget, rezulta o creștere substanțială atât pentru bugetul ÎCCJ, cât și pentru cel al Ministerului Public, tocmai pentru achitarea acestor drepturi restante.
Declarațiile vin după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că va acționa Guvernul în instanță, acuzând Executivul că a redirecționat din bugetul pe 2026 bani prevăzuți pentru plata unor drepturi salariale câștigate de magistrați către ajutoare sociale pentru pensionari și plăți restante ale administrațiilor locale. Instanța supremă a transmis că executarea hotărârilor judecătorești „nu este opțională” și a cerut încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală.
Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ în 2026, în creștere cu circa 50% față de anul precedent, fonduri care urmau să acopere inclusiv aceste restanțe. Ulterior, o parte dintre plăți a fost amânată, iar banii au fost redirecționați către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
Radu Marinescu a susținut că Ministerul Justiției a pledat constant pentru respectarea hotărârilor judecătorești, dar a subliniat că instituția pe care o conduce nu construiește bugetul și nu decide alocările finale. „Noi am pledat întotdeauna pentru respectarea hotărârilor judecătorești și vom pleda în continuare”, a spus ministrul.
Întrebat dacă a fost consultat atunci când s-a decis tăierea sumelor de la ÎCCJ, Marinescu a răspuns că nu a participat la discuțiile din coaliție. El a spus însă că, din informațiile sale, propunerea a venit din partea Ministerului de Finanțe și a premierului și a adăugat că, din punctul său de vedere, suma ar fi trebuit alocată.
„Nu era o sumă care, la nivelul întregului buget, să comporte un risc sistemic de afectare a prudenței financiare. Din punctul meu de vedere, era o sumă care ar fi trebuit să fie alocată”, a afirmat ministrul Justiției.
Marinescu a mai spus că tema nu ar trebui transformată într-un conflict între categorii sociale și profesionale. El a respins discursul public potrivit căruia magistrații ar fi „privilegiați” sau „dușmani ai societății”, afirmând că astfel de formulări reprezintă derapaje care nu ajută la rezolvarea problemei.
Un element de context invocat și înaintea votului pe buget a fost chiar presiunea existentă asupra finanțării instanțelor. La dezbaterile din comisiile parlamentare, reprezentanții ÎCCJ au avertizat că sumele aprobate nu acoperă necesarul instituției, în principal din cauza drepturilor salariale câștigate în instanță și a executărilor silite.