UPTADE: Garda Revoluționară Islamică (IRGC) susține că a lovit un avion de vânătoare israelian, în timp ce armata israeliană afirmă că acesta nu a suferit avarii
Într-o declarație citată de agenția de știri iraniană IRNA, IRGC susține că sistemele sale de apărare au lovit un avion de vânătoare israelian care opera în spațiul aerian iranian în această dimineață, acesta fiind al treilea incident de acest fel din timpul războiului, potrivit Al Jazeera.
Anterior, armata israeliană recunoscuse că unul dintre avioanele sale de vânătoare a fost ținta unor focuri antiaeriene în spațiul aerian iranian, dar a precizat că avionul a detectat amenințarea, nu a suferit daune și și-a îndeplinit misiunea „conform planului”.
Potrivit IRGC, forțele sale de apărare au lovit peste 200 de vehicule aeriene în spațiul aerian iranian în timpul războiului – inclusiv drone, rachete de croazieră, avioane de realimentare și avioane de vânătoar
UPDATE: Emiratele, sub atac iranian. 341 rachete interceptate în total
UPDATE: Iran anunță că centrala sa nucleară de la Natanz a fost lovită într-un atac aerian
UPDATE: Axios: Statele Unite vor permite Iranului să obțină venituri din petrol de aproximativ 14 miliarde de dolari
Este o concesie financiară uriașă făcută Iranului de către SUA.
Este prima dată când SUA cumpără petrol iranian din 1996.
UPDATE: Spania a aprobat un pachet de urgență în valoare de 5 miliarde de euro pentru a compensa creșterile prețurilor la energie cauzate de războiul din Iran
Printre măsurile cheie se numără reducerea TVA la carburanți și energie la 10% (prețuri cu până la 0,30 euro/litru mai mici), reducerea impozitelor pe electricitate cu aproximativ 60% și oferirea unui subsidiu de 0,20 euro/litru pentru sectoarele transporturilor, agriculturii și pescuitului.
Planul vizează 20 de milioane de gospodării și 3 milioane de companii.
UPDATE: Ormuz nu e doar despre petrol. E despre pâinea, laptele și apa a 100 de milioane de oameni care nu au altă cale
UPDATE: Dronele au atacat baza americană „Victory” din Irak, pe fondul retragerii aliaților NATO
Cel puțin patru drone au atacat baza „Victory”, iar noaptea trecută și până în primele ore ale dimineții s-au auzit o serie de explozii puternice.
O dronă ar fi provocat un incendiu.
Se pare că o dronă a lovit în interiorul bazei, iar o altă dronă a lansat o grenadă propulsată de rachetă, ceea ce pare a fi o escaladare semnificativă a conflictului.
Nu sunt deocamdată informații despre victime.
Conform Aljazeera, aceste drone au fost lansate din zone precum Abu Ghraib și Dora, ceea ce ridică din nou îngrijorări legate de securitate cu privire la modul în care aceste drone sunt lansate în vecinătatea Bagdadului.
Nu este vorba doar de capitală.
Au avut loc, de asemenea, atacuri împotriva forțelor americane staționate în nordul Irakului și la Erbil și, în același timp, au avut loc lovituri americane împotriva Forțelor de Mobilizare Populară irakiene, consolidând ideea că acesta este un câmp de luptă bidirecțional, cu grupuri armate irakiene care vizează SUA, iar apoi acele grupuri fiind ele însele atacate.
În acest context, forțele NATO s-au retras, deoarece există sentimentul că acest conflict face parte dintr-un conflict regional mult mai amplu, un conflict pe care aceste alte țări NATO nu l-au început, nu l-au dorit și nu doresc ca forțele lor să fie expuse pericolului într-un conflict extrem de nepopular.
UPDATE: Războiul din Iran a transformat un aeroport uitat din Spania în adăpost pentru giganții cerului
UPDATE: Escaladare majoră în războiul din Iran. Rachete balistice trase spre baza militară americano-britanică din Oceanul Indian
UPDATE: Israel vizează infrastructura civilă și militară a Hezbollah într-o ofensivă extinsă în Liban
Israel își intensifică ofensiva împotriva Hezbollah, atacând atât obiective militare, cât și instituții civile ale grupării, într-o strategie menită să îi slăbească influența și să îi erodeze baza de sprijin din Liban.
Un raid aerian israelian asupra unui centru medical din sudul Libanului, în localitatea Burj Qalaouiyah, a ucis 12 lucrători medicali, a rănit grav o persoană și a lăsat alte patru sub dărâmături timp de mai multe ore. Centrul era administrat de Societatea Islamică de Sănătate, afiliată Hezbollah, notează sâmbătă AP.
Atacul, unul dintre cele mai grave de la începutul conflictului actual, declanșat pe 2 martie, face parte dintr-o campanie mai amplă în care Israelul a lovit și rețeaua financiară a grupării, inclusiv al-Qard al-Hasan, dar și instituții media precum Al-Manar TV și posturile de radio Al-Nour.
Israelul susține că astfel de facilități sunt utilizate în scopuri militare. De cealaltă parte, autoritățile libaneze resping acuzațiile.
Șeful armatei israeliene, generalul Eyal Zamir, a declarat că Hezbollah „duce acum un război pentru însăși existența sa și plătește un preț greu pentru intrarea în această confruntare”, adăugând că presiunea militară „va crește tot mai mult”.
La rândul său, liderul Hezbollah, Naim Kassem, a transmis într-un discurs televizat că organizația nu va ceda: „Aceasta este o bătălie existențială. Nu este o luptă limitată sau simplă”, a spus el, adăugând că gruparea va lupta „până la capăt” și nu se va preda.
Israelul acuză statul libanez că nu a reușit să dezarmeze Hezbollah și susține că va continua operațiunile pentru a neutraliza gruparea.
Criticile vin și din partea organizației Amnesty International.
„Armata israeliană pare să presupună că etichetarea unei entități drept afiliată Hezbollah – fie că este vorba de personal medical, locuințe sau instituții financiare – o face automat o țintă legitimă. Acest lucru este greșit”, a declarat Heba Morayef, director regional al organizației.
La nivel regional, oficiali din Iran avertizează că orice încetare a focului trebuie să includă toate fronturile. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat: „Nu cred că este posibil un armistițiu limitat. Noi credem în încheierea războiului, iar asta înseamnă oprirea conflictului pe toate fronturile”.
De la începutul conflictului, ofensiva israeliană a provocat peste 1.000 de morți și a dus la strămutarea a peste un milion de persoane în Liban.
UPDATE: Val de execuții în Iran. Un luptător de 19 ani, spânzurat împreună cu alți doi tineri
Execuțiile din Iran au început: un luptător de wrestling de 19 ani și alți doi tineri au fost spânzurați în orașul Qom. Grupurile pentru drepturile omului avertizează că peste 100 de persoane condamnate ar putea urma.
Saleh Mohammadi, Mehdi Qasemi și Saeed Davoudi au fost executați joi dimineața în Qom, la sud de Teheran. Cei trei fuseseră condamnați pentru uciderea a doi polițiști în timpul protestelor din ianuarie.
Acuzația adusă celor trei a fost „moharabeh” -„război împotriva lui Dumnezeu” – potrivit presei de stat iraniene citate de AP.
Cei trei sunt primii executați dintre zecile de mii de persoane arestate în timpul represiunii din ianuarie. Protestele naționale au atins apogeul în prima săptămână a lunii ianuarie.
Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul Iran Human Rights, a declarat că organizația sa a documentat cel puțin 27 de condamnări la moarte. Alți 100 de arestați se confruntă cu acuzații care prevăd pedeapsa capitală.
Represiunea din ianuarie a fost cea mai sângeroasă din istoria Republicii Islamice, din 1979 până astăzi. Peste 7.000 de persoane au fost ucise, potrivit Human Rights Activists News Agency. Guvernul iranian a recunoscut oficial peste 3.000 de morți. Peste 50.000 de persoane au fost arestate în șase săptămâni.
Mărturisiri smulse prin tortură, acuză Amnesty International
Amnesty International a declarat că procesele celor trei au fost „extrem de inechitabile”. Organizația susține că mărturisirile au fost obținute prin tortură. Mohammadi a fost bătut în detenție și i-a fost ruptă o mână, potrivit Amnesty. El și-a retras mărturisirile în instanță, susținând că fuseseră obținute prin constrângere. Amnesty a transmis o scrisoare deschisă sistemului judiciar iranian în februarie, criticând urmărirea penală a zecilor de protestatari.
Saeed Davoudi s-a născut pe 20 martie 2004. A fost executat cu o zi înainte de a împlini 22 de ani.
Saleh Mohammadi câștigase o medalie de bronz în 2024, la un turneu internațional de lupte libere pentru tineret în Rusia. Pe Instagram, posta videoclipuri din sală și mesaje motivaționale. Ultima postare datează de la sfârșitul lunii decembrie. Scria: „Am îndurat mai mult decât ne-am imaginat.”
O profesoară iraniană stabilită la Toronto, care îl cunoștea, l-a descris drept un tânăr plin de energie. Ea a spus că antrenamentele și înghețata erau singurele lui modalități de a uita „catastrofa” pe care o trăia.
Autoritățile iraniene au continuat arestările chiar și după declanșarea campaniei militare americano-israeliene pe 28 februarie. Zeci de persoane au fost reținute de la începerea conflictului.
Amiry-Moghaddam avertizează că execuțiile sunt „menite să instaureze frica în societate”. El susține că Republica Islamică știe că principala amenințare vine din interior, nu din exterior.
UPDATE: Bursele lumii, pe roșu după trei săptămâni de conflict
Războiul din Iran împinge prețul petrolului la 112 dolari pe baril. Bursele mondiale sunt pe roșu, iar randamentele titlurilor de stat ating maximele din 2011.
Trei săptămâni de conflict în Iran au schimbat dinamica piețelor financiare internaționale. Prețul petrolului a crescut din nou, ducând Brentul la 112 dolari pe baril și WTI la 98 de dolari, potrivit Il Messaggero.
Temerile legate de inflație și politica monetară alimentează vânzările masive. Investitorii se tem că prețurile ridicate la energie vor forța băncile centrale să mențină dobânzile ridicate.
Piețele financiare europene
Piețele financiare europene au închis vineri cu pierderi semnificative. Frankfurt a scăzut cu 2%, Milano cu aproape 2%, Paris cu 1,82%, iar Londra cu 1,44%. La Wall Street, pierderile s-au repetat. S&P 500 a cedat 1,51%, Dow Jones 0,96%, iar Nasdaq 2%. Volatilitatea a fost amplificată de expirarea simultană a contractelor futures și a opțiunilor pe indici și acțiuni.
Temerile privind inflația au împins randamentele titlurilor de stat la niveluri-record. Bundul german pe zece ani a urcat la 3,03%, cel mai ridicat nivel din 2011. Obligațiunile britanice s-au apropiat de 5%. Spreadul dintre titlurile italiene și germane pe zece ani a crescut la 92 de puncte de bază. Înainte de conflict, acesta se situa în jurul valorii de 60.
Randamentul titlurilor de stat americane pe zece ani a atins maximul din iulie 2025, la 4,39%. T-bond-ul pe doi ani a urcat la 3,887%.
Fatih Birol, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat că piețele subestimează conflictul. El a catalogat războiul drept „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie”. Birol a estimat că va fi nevoie de cel puțin șase luni pentru a restabili fluxurile de gaz și petrol. Capitalele europene caută soluții pentru a sprijini familiile și întreprinderile.
La finalul summitului liderilor europeni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a arătat deschisă față de decretul italian privind facturile la energie. Președinta Consiliului, Giorgia Meloni, a anunțat că Roma și Bruxelles vor lucra împreună începând de luni.
Miza este sistemul ETS, mecanismul european de permise pentru emisiile de CO2. Italia solicită măsuri urgente pentru a reduce impactul costurilor ETS asupra facturilor la energie. Orice ajutor de stat trebuie autorizat în prealabil de Bruxelles.
Revizuirea mecanismului ETS rămâne programată pentru iulie. Pe agenda discuțiilor se află volatilitatea prețurilor și extinderea cotelor gratuite pentru industriile mari consumatoare de energie.
Mesajul lui Donald Trump, postat vineri pe platforma sa Truth Social și preluat de Casa Albă, detaliază prioritățile militare ale Statelor Unite în Orientul Mijlociu.
„Suntem foarte aproape de a ne atinge obiectivele, în timp ce luăm în considerare reducerea amplului nostru efort militar din Orientul Mijlociu în ceea ce privește regimul terorist din Iran:
1. Degradarea completă a capacității de rachete a Iranului, a lansatoarelor și a tuturor elementelor aferente lor,
2. Distrugerea bazei industriale de apărare a Iranului,
3. Eliminarea marinei și forțelor aeriene ale Iranului, inclusiv a armamentului antiaerian,
4. Nepermiterea niciodată ca Iranul să ajungă măcar aproape de capacitatea nucleară și menținerea permanentă a unei poziții în care Statele Unite ale Americii pot reacționa rapid și puternic la o astfel de situație, dacă aceasta ar lua loc,
5. Protejarea, la cel mai înalt nivel, a aliaților noștri din Orientul Mijlociu, inclusiv Israel, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit și alții”, a transmis Donald Trump.
Strâmtoarea Ormuz, responsabilitatea altor națiuni
Liderul american a precizat că supravegherea și securizarea Strâmtorii Ormuz va fi responsabilitatea altor națiuni care folosesc ruta. SUA se vor implica doar dacă li se va cere, după ce amenințarea Iranului va fi eliminată.
„Strâmtoarea Ormuz va trebui să fie supravegheată și asigurată, dacă este necesar, de alte națiuni care o folosesc – Statele Unite nu! Dacă ni se va cere, vom ajuta aceste țări în eforturile lor privind Ormuz, dar nu ar trebui să fie necesar odată ce amenințarea Iranului este eradicată. Important, va fi o operațiune militară ușoară pentru ele. Vă mulțumesc că acordați atenție acestei chestiuni!” a scris președintele SUA.
Războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului a intrat în cea de-a treia săptămână. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, a fost afectat, iar prețurile țițeiului și ale combustibililor au urcat puternic, alimentând temeri privind o criză energetică globală și o creștere a inflației.