Ministrul iranian de Externe a declarat, potrivit agenției Mehr, că există „inițiative” venite din partea unor state din regiune pentru reducerea tensiunilor, însă a insistat că presiunea diplomatică ar trebui îndreptată către Washington. „Nu noi am început acest război”, a transmis șeful diplomației iraniene, într-un mesaj care sugerează că Teheranul nu intenționează să facă primul pas către o detensionare bilaterală. În paralel, agenții iraniene precum Tasnim și Fars au susținut că nu au existat nici contacte directe, nici intermediare cu partea americană.
Declarațiile vin după ce Trump a afirmat în aceeași zi că SUA și Iranul au avut în ultimele 48 de ore conversații „foarte bune și productive” și că, din acest motiv, a decis să amâne cu cinci zile loviturile planificate asupra infrastructurii energetice iraniene, inclusiv asupra centralelor electrice. Liderul de la Casa Albă prezentase anterior un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, avertizând că, în caz contrar, Iranul riscă atacuri asupra unor obiective energetice strategice.
Teheranul a răspuns dur acestor amenințări. Gărzile Revoluționare au transmis că, dacă infrastructura energetică iraniană va fi atacată, Iranul va riposta împotriva unor centrale electrice din Israel și a altor obiective energetice regionale asociate prezenței militare americane. Cu o zi înainte, oficiali iranieni avertizaseră că Strâmtoarea Hormuz ar putea fi închisă complet dacă Washingtonul va trece la atacuri asupra instalațiilor energetice iraniene.
Criza are efecte majore pe piața petrolului și a gazelor
Criza are deja efecte vizibile asupra economiei mondiale. După anunțul lui Trump privind amânarea loviturilor și presupusele contacte diplomatice, prețul petrolului a scăzut brusc, Brent coborând în timpul ședinței cu peste 13%, pe fondul speranțelor unei detensionări temporare. Totuși, volatilitatea rămâne ridicată, iar Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că actualul șoc asupra piețelor petroliere și de gaze reprezintă o amenințare majoră pentru economia globală.
Contextul este unul extrem de tensionat: conflictul a intrat în a patra săptămână, iar Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol, a devenit miza centrală a confruntării.