Cel puțin 34 de membri ai Parlamentului European au cerut conducerii Uniunii Europene să intervină în decizia Bienalei de la Veneția de a permite participarea artiștilor ruși la ediția din 2026. Într-o scrisoare adresată joi Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, șefei diplomației europene Kaja Kallas și ministrului de Externe al Ciprului, Constantinos Kombos, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, europarlamentarii au cerut suspendarea finanțării europene pentru expoziția internațională de artă de la Veneția.
Cer sancțiuni pentru organizatori
Potrivit Politico, aceștia au solicitat „măsuri restrictive” împotriva persoanelor și organizațiilor implicate în organizarea participării Rusiei la expoziția de artă, adică a pavilionului oficial al Rusiei de la Bienala de la Veneția.
„E mult mai mult decât o controversă culturală. Este un test dacă Uniunea Europeană își respectă propriile angajamente – față de Ucraina, față de valori și față de statul de drept”, au transmis membrii PE.
De unde a pornit conflictul
Disputa a reapărut după ce Fundația Bienalei a confirmat oficial revenirea Rusiei, o decizie care rupe practica ultimilor ani.
După declanșarea războiului din 2022, Rusia nu a mai participat la Bienală, iar mai multe instituții culturale europene au evitat colaborările oficiale cu artiști sau organizații susținute de statul rus. Nu a existat o interdicție oficială impusă de UE asupra artiștilor, dar presiunea politică și pozițiile publice ale guvernelor au dus, în practică, la excluderea Rusiei din marile evenimente culturale.
Revenirea anunțată pentru 2026 este, astfel, prima de la începutul conflictului și marchează o schimbare majoră de poziție a organizatorilor.
Europarlamenatrii cer tăierea finanțării expoziției
Decizia a fost deja criticată de peste 20 de guverne europene, iar Comisia Europeană a avertizat că ar putea reanaliza finanțarea acordată evenimentului.
Europarlamentarii merg mai departe și cer explicit oprirea fondurilor europene – aproximativ 2 milioane de euro pe trei ani – argumentând că banii UE nu ar trebui să sprijine „direct sau indirect” o platformă care ar putea reface imaginea internațională a Rusiei. Fondurile UE acoperă costurile generale ale expoziției pe mai multe ediții, nu doar pe cea din 2026, astfel că suspendarea lor ar reprezenta o presiune concretă asupra organizatorilor.
„Argumentele politice, morale și juridice sunt clare. Ceea ce este necesar acum este acțiunea”, au transmis semnatarii scrisorii.
Reacții în Italia
Organizatorii Bienalei și-au apărat decizia, susținând că arta trebuie să rămână un spațiu de dialog, independent de conflictele politice.
Autoritățile italiene s-au delimitat însă de această poziție. Ministrul Culturii, Alessandro Giuli, i-a cerut reprezentantei guvernului în conducerea Bienalei, Tamara Gregoretti, să demisioneze, acuzând-o că nu a informat autoritățile despre participarea Rusiei și că a susținut decizia, în ciuda sensibilității internaționale a subiectului.
Expoziția Internațională de Artă va avea loc între 9 mai și 22 noiembrie 2026.
O miză mai mare decât arta
În centrul disputei se află o întrebare mai largă: poate cultura să rămână neutră în timp de război? Pentru organizatorii Bienalei, răspunsul este da. Pentru tot mai mulți lideri europeni, nu.
Conflictul ar putea deveni un test pentru modul în care Uniunea Europeană își folosește instrumentele financiare și politice pentru a susține pozițiile asumate în războiul din Ucraina, inclusiv în afara domeniului strict economic sau militar.