Conform datelor oficiale, în sezonul 2025/26 (iulie-februarie), aproape 127 de mii de tone de orz au fost exportate din Moldova – o creștere de 4,3% față de aceeași perioadă a sezonului precedent (122 de mii de tone). Cu toate acestea, este încă departe de cifrele din sezoanele anterioare: în 2023/24 – 148 mii tone, 2021/22 – 175 mii tone (sezonul 2022/23 – scăderea anormală a aprovizionării externe, până la 40 mii tone).
Cu toate acestea, cele mai semnificative fluctuații pe segmentul orzului pentru operatorii pieței cerealiere din Moldova sunt observate la nivelul prețurilor. Astfel, prețul mediu de export pentru orzul din recolta 2025 a atins nivelul de 3,60 lei/kg, cu 10% mai mare față de sezonul precedent și cu 19% mai mare față de nivelul din sezonul 2023/24.
Concentrare ridicată a exporturilor
Exporturile de orz au adus Moldovei venituri financiare de aproximativ 456 milioane lei, ceea ce este mai mare decât cifra corespunzătoare pentru sezonul precedent (398 milioane lei).
Cererea ridicată este confirmată de faptul că stocurile de orz din ultima recoltă au fost epuizate deja în februarie 2026, cu câteva luni mai devreme decât de obicei. În același timp, în luna ianuarie a acestui an, practic nu au existat livrări externe de orz moldovenesc, iar în februarie a existat o singură tranzacție – o livrare maritimă de 2,67 mii tone de orz în Liban.
Potrivit lui Iurie Rizha, expert în agromarketing, director executiv al asociației Agrocereale, pe piața orzului moldovenesc activau 20 de societăți comerciale. Însă doar trei dintre acestea asigurau 78% din livrările externe – 99 mii tone.
Cei trei lideri sunt RUSAGRO-PRIM – 42 mii tone (33% din totalul exporturilor), OROM-IMEXPO – 36 mii tone (28%) și AGRO-NOVA PRIM – aproape 22 mii tone (17%).
De ce nu crește suprafața însămânțată?
Potrivit lui Grigorii Baltag, șeful politicii agrare în domeniul producției vegetale la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), în Moldova, precum și în întreaga Europă, raportul dintre semănatul orzului și grâului este, de obicei, de 1/10. De obicei, în țara noastră, agricultorii alocă 40-60 de mii de hectare pentru orz. Anul trecut, din cauza recoltei întârziate și a semănatului tardiv, suprafața cultivată cu orz în țară a scăzut.
În ultimii câțiva ani, poziția orzului pe piața mondială a cerealelor (o cultură furajeră de calitate superioară) s-a consolidat. Cu toate acestea, există o constrângere serioasă: orzul de iarnă este o cultură mai puțin rezistentă la iarnă decât grâul.
În iernile reci, orzul este predispus la îngheț. În acest an, MAIA a primit deja semnale de la fermierii din regiunile nordice conform cărora, în unele ferme, pierderile de recoltă de orz de iarnă cauzate de înghețuri ajung la 20-40 %.
În același timp, în acest an rezervele de umiditate din sol după perioada toamnă-iarnă în Moldova sunt destul de semnificative, ceea ce nu se întâmplă des. Teoretic, fermierii cu șanse mari de a obține un randament ridicat ar putea reînsămânța culturile moarte cu orz de primăvară sau pur și simplu ar putea extinde culturile în primăvară. Dar în țară nu există stocuri semnificative de semințe de orz de primăvară.
The post Orzul a găsit favorabilitate și stabilitate, dar prezintă riscuri appeared first on logos-pres.md.