Florin Cîțu spune că există două riscuri mari, cu probabilitate ridicată, pentru perioada imediat următoare.
Primul risc este ca Banca Națională a României revizuiască în sus estimarea pentru inflația de la finalul anului.
„Șansele pentru scăderi de dobândă de politica monetară în 2026 erau foarte mici, dar acum se apropie de zero”, explică fostul premier.
Al doilea risc, din punctul de vedere al lui Florin Cîțu este ca Guvernul să fie forțat să facă o rectificare bugetară mult mai devreme de jumătatea anului.
„Bugetul a fost construit pe estimări care nu au incorporat toate datele din 2025 (a fost o decizie a guvernului pentru a putea supraestima veniturile). Iar când construiești un buget fragil pe optimism politic, realitatea îl lovește rapid. De fiecare dată, realitatea bate propaganda”, consideră fostul șef al Executivului.
Cifrele BNR
Potrivit raportului asupra inflației din februarie, anterior escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a urcat în decembrie 2025 la 8,6 la sută, de la 5,5 la sută în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s a mărit la 7,3 la sută în decembrie 2025, de la 5,6 la sută în decembrie 2024, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 6,8 la sută în decembrie 2025, de la 5,8 la sută în decembrie 2024.
În ianuarie 2026, rata anuală a inflației s-a redus marginal, la 9,62 la sută, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate în această lună pe segmentele energie și combustibili au fost contrabalansate în bună măsură ca impact de accelerarea creșterii prețurilor administrate și a prețurilor LFO, iar rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut la 8,5 la sută.
Potrivit datelor preliminare, activitatea economică s-a comprimat în trimestrul IV 2025 cu 1,9 la sută, după ce a scăzut cu 0,1 la sută în trimestrul III (variație trimestrială), în timp ce dinamica sa anuală s-a redus la 0,1 la sută în trimestrul IV 2025, după ce s-a mărit la 1,7 la sută în trimestrul anterior. Pe ansamblul anului 2025, economia și-a încetinit astfel creșterea la 0,6 la sută, de la 0,9 la sută în 2024.
„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creștere, pe fondul influențelor decurgând din efecte de bază, precum și din evoluția cotațiilor unor mărfuri și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor”, arăta BNR.
Conform documentului citate, rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.