Analiza realizată de Oxfam arată că aproximativ 3.550 de miliarde de dolari din averea privată globală sunt păstrate în conturi offshore fără a fi impozitate sau declarate. Din această sumă, aproximativ 2.840 de miliarde de dolari aparțin celor mai bogați 0,1% dintre oameni, care controlează circa 80% din totalul averii neimpozitate din paradisuri fiscale, mai arată Euronews.
În interiorul acestui grup restrâns, cei mai bogați 0,01% dețin singuri aproximativ 1.770 de miliarde de dolari, potrivit raportului. Suma totală ascunsă offshore este comparabilă cu dimensiunea economiei Regatului Unit și depășește PIB-ul combinat al celor mai puțin dezvoltate 44 de țări din lume.
Un sistem financiar care favorizează evitarea taxelor
Potrivit lui Christian Hallum, expert fiscal al organizației Oxfam, averile uriașe sunt ascunse în continuare printr-un sistem financiar internațional complex. Acesta permite mutarea fondurilor dincolo de jurisdicțiile fiscale. Expertul spune că fenomenul nu este doar rezultatul unor strategii financiare sofisticate. El reflectă practic o combinație de putere economică și lipsă de responsabilitate. Persoanele extrem de bogate își pot permite să angajeze manageri de avere, consultanți fiscali și avocați specializați. Iar aceștia dezvoltă constant noi metode de evitare a taxelor prin intermediul paradisurilor fiscale.
În total, averea financiară globală aflată în offshore este estimată la aproximativ 13.250 de miliarde de dolari. Suma reprezintă echivalentul a circa 12,5% din produsul intern brut mondial. Deși o parte din aceste fonduri este declarată și impozitată, aproximativ 3,2% din PIB-ul global reprezintă avere offshore nedeclarată, potrivit estimărilor. Raportul arată că paradisurile fiscale continuă să joace un rol central în economia globală, în ciuda scandalurilor majore din ultimul deceniu, precum dezvăluirile din Panama Papers.
Apel pentru taxe globale asupra marilor averi
Oxfam solicită liderilor din G7 și altor guverne să introducă taxe permanente și progresive asupra marilor averi. Argumentul este că veniturile recuperate ar putea fi folosite pentru combaterea sărăciei, finanțarea tranziției energetice și modernizarea infrastructurii publice. Organizația propune, de asemenea, crearea unui registru global al activelor. Acesta ar trebui să permită identificarea proprietarilor reali ai companiilor și fondurilor ascunse în paradisuri fiscale.
Fără reforme structurale și o cooperare fiscală internațională mai amplă, avertizează experții, sistemul offshore va continua să funcționeze ca un mecanism prin care cei mai bogați își protejează averile, în timp ce statele pierd venituri fiscale importante.