Trebuie remarcat faptul că GRECO este un mecanism-cheie de monitorizare al Consiliului Europei, care evaluează măsura în care țările sunt capabile nu numai să adopte legi, ci și să le aplice.
Noul raport privind Moldova sună ca un avertisment: în ciuda progreselor formale, reformele esențiale sunt blocate, iar vulnerabilitățile sistemice persistă. GRECO a analizat separat cele 25 de recomandări adresate Moldovei în raportul anterior și a constatat că multe dintre acestea rămân relevante și pentru acest raport.
Declarații fără verificare și controale fără forță
Principala concluzie a raportului este decalajul dintre legislație și punerea sa efectivă în aplicare. Potrivit raportului, Moldova a pus în aplicare o serie de norme, însă eficacitatea lor rămâne discutabilă.
În special, raportul precedent a solicitat Chișinăului să adopte norme clare privind integritatea, astfel încât persoanele care ocupă funcții de conducere să fie supuse unor verificări ale integrității în cadrul procesului de angajare pentru a identifica, preveni și gestiona conflictele de interese potențiale și existente. Și, de asemenea, să elaboreze norme care să definească criteriile pentru numirea secretarilor de stat și a secretarilor de stat ai guvernului. O altă solicitare este de a face publice numele, funcțiile (atribuțiile), salariile și informațiile privind activitățile de sprijin ale consilierilor prezidențiali, consilierilor ministeriali și experților sau consultanților (consilieri fără contract permanent).
În noul raport, GRECO semnalează în mod explicit slăbiciunea controlului asupra veniturilor funcționarilor și afirmă punerea în aplicare formală a recomandărilor anterioare.
„Sistemul de verificare a declarațiilor de venituri și interese rămâne insuficient de eficient și nu asigură verificarea completă a datelor prezentate”, se arată în raport.
De fapt, vorbim despre un risc-cheie: există un instrument anticorupție, dar acesta nu funcționează la capacitate maximă.
O atenție deosebită este acordată conflictelor de interese și lobby-ului – domenii în care, potrivit experților, există încă un vid de reglementare: „Reglementarea interacțiunii cu lobbyiștii și terții rămâne limitată și fragmentată.
Situația din cadrul agențiilor de aplicare a legii nu este mai puțin critică. GRECO constată lipsa unor mecanisme sistemice de control al integrității: „Controalele de integritate nu sunt regulate și cuprinzătoare”.
Ca urmare, se creează un efect de „vulnerabilitate instituțională”, atunci când chiar și structurile formal independente rămân expuse riscurilor de corupție.
Recomandări: Accelerarea reformelor sau pierderea credibilității
Concluziile GRECO folosesc un ton reținut, dar lipsit de ambiguitate: progresul este recunoscut, dar nu este suficient. Organizația solicită în mod explicit autorităților să accelereze reformele și să treacă de la conformitatea formală la aplicarea reală.
Printre cererile-cheie se numără:
– Consolidarea controlului și a verificării declarațiilor funcționarilor;
– introducerea unor norme transparente pentru activitățile de lobby;
– asigurarea unor controale periodice de integritate în cadrul poliției;
– creșterea transparenței în procesul decizional la cel mai înalt nivel.
Un accent deosebit este pus pe aplicarea practică a normelor: „Sunt necesare măsuri decisive suplimentare pentru a asigura punerea efectivă în aplicare a recomandărilor în practică”.
De fapt, GRECO semnalează principalul risc pentru Moldova: imitarea reformelor. Fără un control real și fără voință politică, chiar și o legislație bine concepută nu va putea reduce corupția.
În contextul integrării europene, acest lucru este de o importanță strategică. Agenda anticorupție rămâne unul dintre criteriile-cheie de evaluare a țării de către instituțiile europene. Iar raportul actual arată în mod clar că Moldova se află la o etapă în care progresele viitoare nu vor depinde de noi legi, ci de capacitatea de a asigura aplicarea lor reală.
The post GRECO a identificat eșecuri sistemice ale reformelor anticorupție în Moldova appeared first on logos-pres.md.