Biroul Național de Statistică (BNS) a publicat rezultatele Recensământului populației și locuințelor din 2024 referitoare la populația care a avut vreodată reședința obișnuită în străinătate. Datele arată că 154 700 de persoane, adică 6,4% din populația totală a Republicii Moldova, au locuit peste hotare pentru o perioadă continuă mai mare de 12 luni. Aceasta înseamnă că aproximativ unul din 16 moldoveni a trăit cel puțin un an în străinătate.
Potrivit BNS, ponderea bărbaților care au locuit în străinătate este ușor mai mare decât cea a femeilor, respectiv 6,8% față de 6,1%. De asemenea, populația urbană a avut o frecvență mai mare a șederii peste hotare decât cea rurală, 8,0% comparativ cu 5,1%. Analiza pe grupe de vârstă indică diferențe notabile: tinerii bărbați cu vârste între 15 și 34 de ani au locuit mai mult în străinătate decât femeile din aceeași categorie, în timp ce în rândul persoanelor de 65 de ani și peste, femeile au depășit bărbații.
Datele mai relevă că majoritatea celor care au avut reședință în străinătate și-au stabilit recent domiciliul în Republica Moldova. Astfel, 53,2% au revenit în țară în ultimii cinci ani, 18% în perioada 2015-2019, iar restul anterior anului 2015.
Din punct de vedere teritorial, în nouă raioane și municipii ponderea populației cu experiență internațională a depășit media națională de 6,4%. În fruntea clasamentului se află raionul Cimișlia cu 11,8%, municipiul Chișinău cu 8,6% și raionul Hîncești cu 8,4%. La polul opus sunt raionul Taraclia cu 2,9%, precum și raioanele Rîșcani și Briceni, ambele cu 3,7%.
Analiza etnică arată că procentul persoanelor care au locuit vreodată în străinătate este cel mai mare în rândul etniei rome, urmată de ucraineni și români. În schimb, găgăuzii și bulgarii au cele mai mici procente. Majoritatea populației cu experiență internațională sunt moldoveni (66,7%), urmați de români (11,8%) și ucraineni (9,9%).
Biroul Național de Statistică subliniază că persoanele care au avut reședință în străinătate pot contribui cu experiență internațională și competențe lingvistice în sectoare economice specifice. Totodată, se menționează că există riscul ca aceștia să emigreze repetat.